Milioane de oameni suferind de obezitate vor sa slabeasca, dar dietele lor esueaza intr-un final. Ceva nu e in regula cu dietele, dar ce anume? Mai multe carti au pus in discutie o dieta revolutionara: cea care presupune o alimentatie cu un continut scazut de carbohidrati si un aport mare de grasimi (LCHF).
Mass-media sunt pline de sfaturi de slabit, propunand o varietate de diete: numai cu oua, numai cu legume, cu carne slaba, cu cafea, cu apa. Toate aduc in discutie si ideea de „alimentatie sanatoasa”, o expresie fetis, care sparge toate lacatele neincrederii. Ele slabesc intr-o prima faza, pentru ca sunt restrictive, dezechilibrate, dar dupa incetarea lor, kilogramele revin mai abitir! Apoi, „multe legume, putine grasimi si multa miscare”, o dieta „sanatoasa” prezenta in mintea fiecaruia, fie ca vrea sa slabeasca sau nu.
Regimul alimentar este cunoscut sub numele High Carbs Low Fat (HCLF), adica multi carbohidrati si grasimi mai deloc. Teoria despre „regimul de viata sanatos” bazat pe o dieta HCLF a fost lansata in urma cu exact 60 de ani. In cartea sa, Low Carbs, High Fat, a food Revolution (Carbohidrati Putini, Multa Grasime, o revolutie in alimentatie), aparuta anul trecut, cercetatorul suedez Andreas Eenfeldt, doctor in medicina, face un mic istoric al dietei „sanatoase” HCLF propuse de cercetatorul american Angel Keys in anul 1958!
El a plecat de la constatarea, dupa lungi studii pe loturi reprezentative, ca americanii au un nivel ridicat al bolilor cardiovasculare, atacuri de cord si decese, din cauza unei „alimentatii nesanatoase”. A fost gasit si vinovatul: Grasimea! Adica, mancand alimente bogate in grasimi (nesaturate, rele), acestea cresc colesterolul in sange, ceea ce produce o infundare a arterelor, si in final, infarctul.
Eroare dezastruoasa
Ideea suna bine, singura problema e ca nu exista dovezi stiintifice in sprijinul acestei teorii, spune Andreas Eenfeldt. In 1984, politicienii americani au hotarat ca o viata sanatoasa inseamna o alimentatie sanatoasa, adica fara grasimi „rele” si ea a devenit norma nutritionala oficiala in SUA. Imediat, in SUA si in toate magazinele din lume, au aparut alimentele „light”, usoare, cu un continut scazut de grasimi, dar cu mai mult zahar si fainoase, adica carbohidrati. Norma interna a fost exportata pe toata planeta, inclusiv in Romania, incepand de prin 1963, fiind inradacinata si azi in mentalitatea noastra: dieta sanatoasa, adica putine grasimi, dar multe legume, multe fructe, fainoase (orez, cartofi), „smoothie” etc.
Regimul HCLF nu a produs mai putine infarcturi, au aparut insa alte doua nenorociri pentru sanatatea omului: diabetul si obezitatea! In SUA, de la aparitia alimentelor light, si a conceptului de alimentatie HCLF, volumul de obezi a crescut de trei ori din 1980 incoace. Asta il face pe dr Andreas Eenfeldt sa afirme: „a fost una dintre cele mai dezastruoase greseli nutritionale din istoria omenirii”. Si greseala se perpetueaza, chiar si azi, chiar si la noi.
In ciuda faptului ca modul de alimentatie HCLF produce tot mai multi obezi si diabetici, ca acestia au nevoie de tot mai multe medicamente pentru tratarea hipertensiunii arteriale, a hiperglicemiei, a colesterolului etc. Oamenii devin mai grasi si mai bolnavi tocmai cand ei incearca sa traiasca mai sanatos!
Ceva nu e in regula. HCLF nu contribuie la sanatate, o inrautateste, perpetueaza epidemiile civilizatiei occidentale: obezitatea si diabetul, cancerul, bolile de inima, dementa. Iar industria farmaceutica prospera mai mult ca niciodata, pentru ca ea nu trateaza cauzele maladiilor, ci efectele lor! Prospera si industria alimentara cu produsele ei industrializate, „hrana falsa”, cu ingrediente ieftine, derizorii, dar bogate in fainoase, zaharuri, uleiuri vegetale, agenti de colorare, arome artificiale si aditivi.
Solutia, sustinuta de Andreas Eenfeldt, dar si de alti cercetatori, este aceasta: un regim alimentar cu alimente reale, neindustrializate, cu nivel scazut de carbohidrati si nivel crescut de grasimi!
LCHF, o revolutie
Acest regim este cunoscut sub numele de LCHF (putini carbohidrati, multa grasime) si este considerat, nu doar de Andreas Eenfeldt, un regim de viata cu adevarat sanatos. Este exact inversul regimului lui Keys, HCLF! El trateaza, fara medicamente, obezitatea sau diabetul, bolile de inima, tensiunea arteriala. Si asta pentru ca mancand putini carbohidrati, protejam pancreasul si scadem productia de insulina. Insulina este cea care transforma carbohidratii in depozitele de grasime, mai ales cand acestea sunt consumate in exces. Nu grasimea ingrasa, ci insulina! Nu grasimea produce diabet, ci carbohidratii in exces! Scaderea nivelului de insulina face ca organismul sa-si ia necesarul de energie din grasime, si nu din carbohidrati, printr-un proces care se numeste ketoza.
Un nivel scazut de carbohidrati (in afara de grasimi, totul este carbohidrat!) inseamna, dupa Andreas Eenfeldt, o dieta formata din: 5 la suta (20-50 grame) carbohidrati pe zi, 15-20 la suta (100-130 grame) proteine (un gram pentru fiecare kilogram corporal) si 75-80 la suta grasimi (130-140 grame). Slabesti mancand grasime si nu carbohidrati!
Se poate manca: smantana, branza grasa, cascaval, unt, untura (adica tocmai grasimile saturate ponegrite de aproape cinci decenii), carne grasa de porc, de vita, de oaie, de pui (cu piele!), peste gras, dar si nuci si avocado, oua (2-3 pe zi!), maioneza.
Sunt insa interzise: alimentele fainoase si dulciurile precum: painea, indiferent din ce fainuri este facuta, pateurile de orice fel, orezul, cartofii. Legumele (cu indice glicemic crescut, dar broccoli, conopida, varza, da), bomboanele, bauturile carbogazoase. Berea, pentru ca este „paine lichida”, si fructele care sunt „bomboane naturale” (dar mure, afine, da). Atentie: o portocala contine 20 de grame de carbohidrati, ceea ce inseamna ratia pe o zi intreaga! Si intr-o zi luam carbohidrati si din restul alimentelor pe care le mancam.
Luxul regilor
Este interesant ca, desi dieta LCHF este considerata o revolutie in nutritie, ideea a fost prezentata inca de acum 100 de ani, cand era folosita in tratarea diabetului si a obezitatii! Si totusi, mentalitatea noastra, impregnata si azi cu teoria HCLF, o ignora. Pentru ca luxul regilor, zaharul, a devenit alimentul preferat de oamenii de rand!
In secolul al XVIII-lea, suedezii, scrie Andreas Eenfeldt, consumau 100 de grame de zahar pur pe an. O suta de ani mai tarziu, consumul ajunsese la 4 kg anual, iar azi, o persoana consuma 45 kg de zahar pur pe an! Ceea ce dovedeste ca suntem tot mai convinsi ca doar medicamentele ne fac bine, si nu un regim alimentar care ne fereste de maladiile secolului: diabetul si obezitatea (cu tot cortegiul de boli conexe).
N.B. Semnatarul acestui articol urmeaza acest regim alimentar de 6 luni, timp in care a slabit 15 kilograme. Combinat cu un post intermitent, despre care vom vorbi saptamana viitoare.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii