Ne aflam la Institutul de Cercetari Biomedicale (ICB) aflat in marginea Moscovei, care a devenit teatrul unei incredibile calatorii imobile: timp de 105 zile, 6 barbati (4 rusi, un german si un francez) vor participa la o simulare de calatorie interplanetara, prizonieri voluntari ai unei navete spatiale ancorate pe Pamant. Obiectivul acestei experiente ruse, denumite Marte 500, beneficiind de colaborarea cu Agentia Spatiala Europeana (ESA), e acela de a pregati marea calatorie spre Marte (care ar putea avea loc prin 2030) si de a explora materia umana intr-un zbor interplanetar. O misiune martiana reprezinta o mare provocare tehnologica dar si o evaluare a psihicului uman in conditiile unui spatiu restrans, fara comunicare cu exteriorul.
Supus unui stres continuu, care poate deveni „exploziv” in cazul unui incident, un zbor spre Marte poate esua daca nu se exploreaza in prealabil problemele de izolare ale echipajului. Iata de ce rusii si europenii au hotarat sa realizeze impreuna aceasta premiera mondiala: un echipaj aflat timp de 105 zile in conditii de izolare totala si de comunicatii decolate, asa cum se va intampla intr-o misiune pe Marte.
Aceasta prima etapa a experimentului va fi urmata in 2010 de o alta, care va dura 520 de zile. Echipajul, care s-a antrenat timp de doua luni la Moscova, s-a pregatit pentru marea aventura. Cu totii pareau relaxati si optimisti. Inainte de a intra in „bidoane”, membrii echipajului s-au intalnit cu apropiatii lor. Ultimele imbratisari, cateva recomandari ale medicilor, un discurs al directorului institutului… Si un ultim semn de adio. Usa dubla e inchisa in urma lor. Cei 6 barbati au devenit prizonieri voluntari ai unei navete spatiale care va „zbura” nemiscata spre un Marte virtual.
Cei doi europeni au fost selectati din 5680 de candidati in cadrul ESA. Comandant de bord e rusul Serghei Ryazanski, 34 de ani, biochimist. Pentru el principalul obstacol il prezinta stapanirea emotiilor negative. Spera insa ca echipajul sa aiba un dezvoltat simt al umorului pentru supravietuirea psihologica.
Un alt cosmonaut rus e Oleg Artemiev, 39 de ani, care va superviza partea tehnica. Medicul de bord Alexei Baranov, 33 de ani, va putea interveni chirurgical daca va fi necesar, iar Alexei Cipakov, 25 de ani, specialist in psihologia sportiva, va urmari activitatile echipajului in sala de sport a navetei spatiale. Fiecare participant va primi o recompensa de 15.000 euro la sfarsitul experientei.
Divergente nesimulate
O simulare anterioara a avut loc din iulie 1999 pana in martie 2000, organizata tot de ICB. Nucleul „dur” al echipajului a fost compus dintr-un rus, o canadianca si un japonez. Modurile de manifestare culturala ale rusului si japonezului, caracterul lor, s-au dovedit a fi foarte repede incompatibile. Paroxismul experientei a fost atins de Craciun cand, dupa un „tratament” cu votca, rusul a incercat sa o sarute pe canadianca. Japonezul a intervenit, urmand altercatii, lovituri si o bataie cu prajituri. Japonezul a abandonat misiunea, rusul dragastos a fost izolat, iar femeia a declarat public ca a fost hartuita sexual.
Pentru a evita un astfel de vodevil, „cobaii” din Marte 500 au fost alesi cu grija. Pentru a se imprieteni, cei 6 barbati au efectuat un exercitiu de supravietuire timp de 3 zile si doua nopti, la -20sC, intr-o padure din apropierea Moscovei. Experienta placuta la urma urmei, care i-a apropiat unii de altii.
Izolare, autonomie si rationalizare
In marea hala a ICB unde va avea loc „calatoria interplanetara” imobila, echipajul va trai in 4 cilindri metalici, total ermetici, legati intre ei prin coridoare. Interiorul a fost tapetat cu lambriuri din lemn din „ratiuni psihologice”. Pentru a se deconecta, astronautii au la dispozitie mici sere din care isi pot oferi dupa vreo 3 luni, cateva cruditati. Pentru urmatoarea experienta de 520 de zile, responsabilii ICB vor asigura o lumina mai apropiata de cea naturala, vor monta un modul exterior, ermetic, care va fi utilizat pentru a simula un sejur pe suprafata planetei Marte.
Echipajul va fi monitorizat permanent, dintr-o sala de control. Comportamentele si parametrii fizici vor fi permanent inregistrati si analizati pentru a se intelege efectele izolarii asupra reglarii hormonale si sistemului imunitar. Spre deosebire de Statia Spatiala Internationala, aprovizionata permanent si aflata in continua comunicare cu Pamantul, aici s-a mizat pe autonomie. Hrana liofilizata sau continuta in gel a fost stocata aici in prealabil. Echipajul va trebui sa invete sa o rationalizeze atent, pentru a evita foamea spre sfarsitul misiunii. Aceasta rationalizare ar putea fi la originea tensiunilor. Alcoolul si tutunul sunt interzise. Doar apa si aerul nu sunt rationalizate, fiind furnizate din exterior.
Consumul lor va fi insa masurat pentru a se determina stocurile care vor fi imbarcate pentru misiunea Mars 500, in cursul careia echipajul va recicla toate lichidele, inclusiv urina. Pentru a comunica cu exteriorul, echipajul va trebui sa se obisnuiasca cu transmisiile decalate pentru a se reproduce adevaratele conditii din spatiu. Intervalul de transmisie intre Marte si Terra e de 20 de minute. Intre o intrebare si raspuns e nevoie de o asteptare de 40 de minute, asadar. In caz de urgenta, deciziile vor fi luate de echipaj fara sustinerea echipelor exterioare. Iar urgente vor fi, intrucat cercetatorii din ICB au pregatit cateva surprize, tinute in secret. Diferite pene, opriri ale furnizarii de aer? Un incendiu? Emotiile si probabil panica nu vor lipsi, fiind obiecte de studiu pentru specialisti, pentru a intelege modul in care stresul afecteaza sanatatea si echilibrul psihologic ale oamenilor.
Zilele vor fi pline, echipajul fiind nevoit sa faca o serie de experiente stiintifice si medicale, lucrari de mentinere in conditii optime a navetei etc. Vor munci pana la 10 ore pe zi, in echipe. Unii membri vor purta un fileu de electrozi pe cap in timpul somnului, pentru a se masura parametrii fizici, mai ales in conditii de zgomot. Somnul defectuos ar putea duce la stres, deficiente fizice, erori tehnice etc. Daca totul se va petrece asa cum a fost prevazut, usile navetei se vor deschide in iulie. Orice iesire la o data anterioara a unui membru al echipajului va fi definitiva iar acesta va fi declarat mort. Pentru mentinerea unui bun tonus fizic, vor fi utilizate instrumente care stimuleaza muschii prin impulsuri electrice, cu o frecventa regulata.
Asadar, aceasta prima experienta va fi un antrenament pentru cel de-al doilea „zbor” simulat, extrem de important: Marte 500. 6 noi voluntari se vor imbarca pentru o calatorie de 250 de zile, un sejur de 30 de zile pe suprafata planetei Marte si un retur spre Terra de 240 de zile. Totul va fi reprodus in detaliu. Astfel de experiente vor permite pregatirea viitoarelor misiuni (reale!) spre Luna, apoi spre Marte. Doua destinatii, doua uriase provocari spatiale ale acestui secol.
DORIN MARAN
Comentarii