Despre ce diete trebuie sa urmam sau care sunt cele nesanatoase se vorbeste zilnic. Despre calorii, colesterol si grasimi, la fel. Insã stim cu exactitate ce contin cu adevarat alimentele pe care le folosim zilnic?
Un articol dintr-un recent numar din revista stiintifica britanica New Scientist se opreste asupra unui subiect extrem de interesant, si anume nutritia noastra, privind lucrurile dintr-un unghi cu totul nou. Iata cateva informatii, pe scurt.
Ne-am obisnuit sa citim etichetele produselor pe care le cumparam de la supermarket, in cautarea unei alimentatii sanatoase. Dar ce nu descoperim pe nicio eticheta este ceea ce unii specialisti numesc „materia intunecata” din alimente. „Materia intunecata”, se admite in general, este 85 la suta din materia din univers despre care fizicienii spun ca exista, dar pe care nu o vedem.
Astfel, putem citi pe eticheta unui produs, dincolo de aditivi, un numar de ingrediente reale, dar produsele contin multa „materie intunecata nutritionala”, adica mii si mii de compusi, pana de curand complet necunoscuti, care pot afecta sanatatea noastra. „Intelegerea modului in care dieta afecteaza sanatatea este limitata la 150 de componente-cheie nutritive”, afirma Albert-László Barabási de la Harvard Medical School, cel care a inventat termenul „materie intunecata nutritionala”. Dar acestea reprezinta doar o mica parte din cele prezente in alimentele noastre. „Este timpul”, spune el, „ca nutritionistii sa porneasca la vanatoarea de materie intunecata nutritionala”.
Ideea ca alimentele sunt un amestec bogat si complex de substante biochimice nu este o noutate. Cunoscutele substante macronutriente – proteine, carbohidrati si grasimi – sunt si ele extrem de diverse. Exista, de asemenea, o mare varietate de micronutrienti, minerale, vitamine si alte produse biochimice, multe dintre ele fiind prezente doar in cantitati infime, dar care pot avea efecte profunde asupra sanatatii. In SUA, sursa oficiala de informatii despre aceasta supa biochimica complexa este Baza Nationala de Date pentru Substante Nutritive aflata la Departamentul Agriculturii. Aceasta contine informatii despre compozitia a sute de mii de alimente, defalcate in 188 de componente nutritive diferite. Astfel, pentru „usturoi”, baza nationala de date pomeneste pana la 58.055 de produse alimentare care il contin, variind de la usturoi integral si brut la alimente procesate. „Usturoiul brut” contine 67 de macro- si micronutrienti, unii cuantificati pana la micrograme la 100 de grame sau concentratii mai mici de 0,00001%. Informatia pare extrem de detaliata, insa este departe de a fi cuprinzatoare.
De exemplu, omite o parte din compusii aromatici esentiali din usturoi, cum ar fi alina. Aceasta este o problema generala in baza de date americana, spune Barabási, pentru ca urmareste doar componente nutritionale comune in multe alimente si astfel omite multe dintre cele mai rare.
De aceea, in urma cu aproximativ 10 ani, o echipa internationala de cercetatori a decis sa intocmeasca o baza de date mai cuprinzatoare despre compozitia diverselor alimente. Rezultatul a fost o baza de date masiva numita FooDB, despre care David Wishart, de la Universitatea din Alberta, Canada, unul dintre fondatorii proiectului spune ca detine acum informatii despre aproximativ 70.000 de compusi nutritivi – de aproape 400 de ori mai mult decat baza de date oficiala americana. De exemplu, baza nationala de date listeaza 67 de compusi in usturoiul brut, in vreme ce FooDB a identificat 2306. Dar si asa, 99,5 la suta din componentele din alimente sunt inca un mister. Chiar si FooDB este incomplet. Dintre cei 2306 de compusi din usturoi listati, de exemplu, doar 146 au fost cuantificati, ceea ce inseamna ca mai mult de 2000 de alti compusi se constata ca sunt prezenti, dar la concentratii necunoscute.
Asadar, si in cazul FooDB, un total de aproximativ 85 la suta din componentele nutritionale sunt inca necuantificate. Ceea ce inseamna, cumva, doar varful salatei de aisberg, despre care baza de date americana pomeneste 11 compusi, in timp ce FooDB listeaza mai mult de 4000!
„Am subestimat grav complexitatea alimentelor”, spune Tim Spector de la King’s College London, care afirma ca „aproape tot ce ni s-a spus despre mancare este gresit”.
Nutrientii intunecati
Cercetarile lui Barabas conduc catre adevarata complexitate a alimentelor, spune el, si asta deoarece materia dietetica intunecata ne poate influenta sanatatea, atat in bine, cat si in rau.
„A avea informatii mai detaliate despre ce compusi sunt in alimente, cu siguranta ar fi de ajutor cercetatorilor in nutritie”, spune Larry Parnell de la Universitatea Tufts din Massachusetts, dar „implicatiile asupra sanatatii sunt in mare parte necunoscute”, adauga Barabási.
„Cu siguranta, unele dintre aceste substante nutritive intunecate sunt destul de importante pentru sanatatea umana”, afirma si Wishart. Dar ideea nu este insusita in unele cercuri nutritionale consacrate.
Mike Gilbey de la University College, Dublin, Irlanda, de pilda, este de parerea ca „nutrientii sunt pe deplin cunoscuti, nu exista nicio problema intunecata”
O alta obiectie la afirmatia ca intelegerea materiei intunecate este importanta pentru sanatate este aceea ca majoritatea compusilor apar in cantitati insignifiante.
Dar, spune Barabási, asta asta este o conceptie gresita: vitamina E este prezenta in micrograme la 100 de grame de alimente, dar absenta acesteia are efecte negative asupra sanatatii. „Deci nu este adevarat ca substantele chimice cu concentratie scazuta nu au efect asupra sanatatii”.
Barabási si colegii sai au consultat o alta baza de date, Baza de date Comparative Toxicogenomics, un inventar al modului in care mii de substante chimice interactioneaza cu corpul nostru. Ei au analizat cele 67 de componente „oficiale” ale usturoiului si au descoperit ca 37 erau deja cunoscute ca fiind legate de sanatatea si bolile umane. Apoi au facut acelasi lucru pentru cei 2306 de compusi din usturoi enumerati in FooDB si au descoperit 574 de compusi suplimentari cu efecte potentiale asupra sanatatii.
Barabási afirma ca aceste vaste zone de complexitate nutritionala neclasificata ar putea fi motivul pentru care stiinta nutritiei produce atat de des rezultate inconsistente si contradictorii. De aici si sfaturile care se bat cap in cap: o saptamana vinul rosu este rau pentru sanatate, saptamana viitoare este bun. La fel, carnea rosie, ouale, grasimile saturate si multe altele. Fara o imagine completa a compozitiei nutritionale a alimentelor, nu se pot compara corect lucrurile.
Acest fapt este valabil si pentru micronutrientii individuali. „De pilda beta-carotenul”, spune Barabási, „tinde sa fie asociat pozitiv cu bolile de inima, conform studiilor epidemiologice, dar studiile care adauga beta-caroten la dieta nu arata beneficii pentru sanatate. Un motiv potential este ca beta-carotenul nu vine niciodata singur in plante; aproximativ 400 de molecule sunt intotdeauna prezente cu acesta”.
O alta cauza probabila este efectul microbiomului asupra nutrientilor intunecati, spune Wishart. „Cele mai multe substante nutritive intunecate sunt transformate chimic de bacteriile intestinale. Acesta este probabil motivul pentru care studiile asupra beneficiilor diferitelor alimente ofera relativ rezultate ambigue”.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii