Secularizare – revelare – progres
Ne-a vizitat la redactie d-l Alexandru Ceapa, doctor în fizica si autor al multor cercetari în domeniul relativitatii lui Einstein. Domnia sa este semnatarul a zeci de articole, peste 40 dintre ele publicate în strainatate, ca si doua carti de specialitate.
Secularizare – revelare – progres
Ne-a vizitat la redactie d-l Alexandru Ceapa, doctor în fizica si autor al multor cercetari în domeniul relativitatii lui Einstein. Domnia sa este semnatarul a zeci de articole, peste 40 dintre ele publicate în strainatate, ca si doua carti de specialitate. SUA, Marea Britanie, Argentina sunt doar câteva tari în care dr. Al. Ceapa a prezentat lucrari stiintifice în cadrul unor conferinte internationale. Articolul pe care a dorit sa-l prezinte cititorilor „Magazinului” constituie sinteza unei lucrari aprobate si publicate la Imperial College din Anglia, reunind concluzii cu caracter filosofic de interes general. (A.N.Popescu)
Secolul XX a fost acela al secularizarii majore a intelectului. Referirea la absolut a devenit desueta. Egalitatea în gândirea raportata la repere schimbatoare a bulversat scara valorica, a sters bariera dintre bine si rau, a permis asocieri în comiterea de crime împotriva umanitatii. Descoperirile stiintifice deschizatoare de drumuri de progres au ramas proprii primelor decenii (cea mai însemnata criza, cea a fizicii, dainuie de prin anii ’40), în deceniile urmatoare au fost doar exploatate acele drumuri. Bazele tehnologice ale economiei mondiale doar s-au perfectionat, nu s-au schimbat radical.
Explozia kitsch-urilor, simultana marginalizarii revelarii manifeste în actul creatiei artistice, sugereaza ca dezvoltarea liniara a economiei mondiale ar putea rezida, similar, în kitsch-uri stiintifice, datorate unui rol necunoscut revelarii în actul descoperirii stiintifice – motorul acesteia – ca urmare a secularizarii intelectului. Sugestia este confirmata de rezultatele dobândite de oamenii de stiinta. Cel mai convingator argument îl ofera chiar teoria lui Albert Einstein a relativitatii, de la care atotputernicul relativism generat de secularizarea intelectului s-a revendicat ilicit a fi stiintific. În articolul din 1905, prin care a initiat aceasta teorie, exista o deducere a unui set de ecuatii, cunoscut sub numele de transformarea Lorentz, bazata pe un experiment imaginar si trei conditii matematice, ininteligibile rational, dar impuse cu autoritatea profesionistului. Prea curând, acea deducere avea sa fie data uitarii, si pentru totdeauna. Tacit, ca si cum acele decizii ar fi fost false.
Aproape un secol mai târziu, aveam sa identific transformarea Lorentz ca pe un caz particular al unor noi transformari. Surprinzator, fiecare dintre acele conditii matematice impuse de Einstein în 1905 rezulta a fi consecinta a unei realitati fizice. Asadar, ignorata sa deducere a transformarii Lorentz era corecta. Mai mult, ea este unicul element ce confirma principiul clasic al determinarii fizice a ecuatiilor în teoria relativitatii, si astfel fizica moderna implica noi informatii. Concluzia: conditiile matematice ce au condus la transformarea Lorentz în 1905 nu au fost uzuale trucuri de calcul, ci au fost impuse de Einstein din afara rationalului, deci revelat. Pentru natura lor revelata pledeaza si ignorarea acelei deduceri: Einstein nu a fost constient de impactul ei asupra evolutiei fizicii si tehnologiei moderne, deducerile sale ulterioare ale transformarii Lorentz având impact nul.
Aceasta concluzie gigantizeaza geniul lui Einstein si consacra revelarea a fi intrinseca actului de descoperire stiintifica. Exprimarea rationala a rezultatelor revelate este dificila prin sine, asa încât, sub impactul secularizarii eronate a intelectului, cei ce le „obtin” prea ades „nu le vad”, le trateaza ca pe erori ignorabile ori ca pe simple trepte spre rezultate rationale mediocre, supraevaluate. Acesta este si cazul faimosului P.A.M. Dirac si al mai putin faimosului (tocmai din acest motiv) B.L. van der Waeden (si exemplele pot continua). Astfel, secularizarea intelectului produce, prin eliminarea revelarii, atât kitsch-uri artistice, cât si kitsch-uri stiintifice, având efectele dezastruase mentionate. Ceea ce se confrunta astazi la scara planetara este intelectul securizat (direct sau prin deturnarea religiilor), majoritar, orb fata de revelare, lipsit de creativitate, si intelectul (constient sau inconstient) religios creator. Aceasta este si cauza ignorata a esecurilor dialogurilor diplomatice recente. Din nefericire, marsul triumfal al secularizarii intelectului continua.
Plasticul, transformat în paracetamol
O echipa de cercetatori din Marea Britanie a realizat o descoperire remarcabila:...
Comentarii