Nikola Tesla (1856-1943) este cunoscut drept unul dintre marii inventatori ai lumii. Inginer mecanic si electric, fizician si chiar futurolog (chiar inainte de inventarea notiunii de catre Alvin Toffler), Tesla este foarte cunoscut in intreaga lume pentru contributia sa la conceperea sistemului modern de electricitate cu curent alternativ (AC). In 1884, Tesla a emigrat in SUA unde a lucrat cu Thomas Edison pentru ca apoi sa continue pe cont propriu. Sprijinit de bancheri, el a infiintat companii si laboratoare in care a pus la punct o serie de dispozitive electrice care i-au adus faima. El si-a patentat inventiile motorului si transformatorului cu inductie AC, ceea ce a facut sa fie angajat de George Westinghouse pentru a dezvolta un sistem de alimentare electrica folosind curentul alternativ.
Tesla mai este cunoscut si pentru experientele spectaculoase cu curent electric de mare voltaj si inalta frecventa din New York si Colorado Springs care au inclus aparatura patentata de el si cercetari teoretice folosite pentru inventarea radio-comunicatiilor, a transmisiilor intercontinentale fara fir (din pacate esuate) cum a fost si proiectul Turnul Wardenclyffe. A castigat foarte multi bani de pe urma inventiilor sale, dar a si pierdut cam totul pentru experiente nereusite. Ajuns falit, locuind in camere de hotel sordide, Tesla reusea sa invite presa si prietenii pentru a-si anunta noile inventii si experiente sau pentru a face anunturi neobisnuite, motiv pentru care in cultura populara el a fost arhetipul „cercetatorului nebun”. Cand a murit in camera nr. 3327 a Hotelului New Yorker, pe 7 ianuarie 1943, reputatia sa era aproape de limita de jos. Culmea este ca dupa 1990, figura lui a devenit brusc fascinanta, lumea descoperind cu uimire un genial inventator.
Grija pentru mediu si presa libera
Cu ocazia reuniunilor pe care le organiza in hotelurile in are locuia, Nikola Tesla s-a dovedit a avea o minte ascutita si complexa, motiv pentru care a gandit si si-a facut cunoscute gandurile legate despre cum vedea el lumea la inceputul mileniul trei. Asemenea futurologilor promovati de media in anii 70, si ulteriori, ai secolului trecut (despre acestia am vorbit in numarul trecut al revistei noas-tre), care nu au atins performante notabile precum cele ale inventatorului sarbo-american, Nikola Tesla a avut capacitatea de a prevedea lucruri inaintea timpului sau. Astfel, in revista Liberty din 9 februarie 1935 a aparut un material care se pare ca a fost scris chiar de inventator, desi formal este un interviu, realizat la hotelul Governor Clinton din Manhattan de ziaristul George Viereck, prieten cu Nikola Tesla.
Acest Viereck era cunoscut in epoca pentru ca era apropiat de mari personalitati ale vremii si avea la activ interviuri cu Albert Einstein, Theodor Roosevelt si chiar cu Adolf Hitler. In articolul cu pricina, Tesla lansa teorii interesante despre stiinta si natura umanitatii, asa cum ar fi urmat sa arate in secolul al XXI-lea al mileniului trei.
Cine se gandea in deceniul al treilea al secolului al XX-lea la mediul inconjurator si mai ales la protectia acestuia. Ei bine, abia la 35 de ani de la predictia lui Tesla (mai exact in 1970) a fost creata Agentia de Protectie a Mediului (EPA), destul de repede, am putea spune, avand in vedere ca Tesla prezisese aparitia acestui organism in termen de 100 de ani.
Mai departe, de-a dreptul vizionar, Nikola Tesla spunea ca „igiena si educatia fizica vor fi ramuri ale educatiei si ale Guvernului. Poluarea plajelor va fi de neconceput pentru copiii si nepotii nostri. Alimentarea cu apa va fi mult mai atent supravegheata”. Foarte interesante sunt si predictiile inventatorului cu privire la rolul stiintei in lumea mileniului trei.
Fara sa foloseasca descoperirile stiintei pentru a face supozitii (fanteziste) despre Universul cu 12 dimensiuni, Gauri negre, Corzi galactice sau calatorii in jurul galaxiilor, Tesla, dimpotriva, era convins ca stiinta se poate opune razboiului si poate deveni o prioritate pentru omenire. „Astazi (e vorba despre situatia anilor ’30 cand era realizat articolul-interviu), tarile cele mai civilizate din lume isi cheltuie maximum din veniturile lor pe razboi si minimum pe educatie.
In secolul al XXI-lea, se va inversa aceasta ordine”, scria Nikola Tesla increzator, desi daca am analiza ceea ce se intampla azi, la inceput de secol al XXI-lea, am putea spune ca lucrurile au ramas ca in anii 30 ai secolului trecut, ba chiar cu supramasura! „Descoperirea unui nou adevar stiintific va fi mult mai importanta decat disputele diplomatilor” spunea Tesla si continua in aceeasi nota: „Chiar si ziarele din zilele noastre incep sa trateze descoperirile stiintifice”. Observatia era si este corecta si in zilele noastre. Numai ca intre timp, stirile stiintifice s-au tabloidizat, orice fantezie cu aer stiintific fiind prezentata ca o mare descoperire, desi lipseste tocmai fundamentarea stiintifica. Motivul acestei tabloidizari fiind pana la urma doar dorinta de a se incetateni ideea ca in locul religiei, stiinta poate explica totul! Totusi, previziunile lui legate de presa schioapata in mare masura, pentru ca zice Tesla „ziarele din secolul al XXI-lea vor oferi o simpla coloana infractiunilor si controverselor politice, pe ultimele pagini, iar titlurile de pe prima pagina vor fi acaparate de noile ipoteze stiintifice”. Azi, putem cel putin zambi cu ingaduinta citind aceasta previziune legata de presa. Credinta in rationalitatea mintii umane era mult prea mare!
Daca ar fi cunoscut studiile lui Sigmund Freud, cel care a descoperit ca reactiile oamenilor sunt nu rationale, ci, dimpotriva, irationale, lucru preluat in anii 20, tot in SUA, de nepotul acestuia, Edward Bernays, nu s-ar mai fi aratat atat de increzator in capacitatea oamenilor de a consuma presa asa cum o previziona el si, dimpotriva ar fi mers pe o previziune mai reala, in care presa, asa cum este si cea de azi, este excesiv de incarcata de infractiuni si controvese politice neacordand spatiu tipografic descoperirilor decat im mod cu totul sporadic. Cateva teorii ciudate si complet eronate prin prisma vremurilor noastre mai avansa Tesla si in privinta alimentelor pe care le va consuma lumea in secolul al XXI-lea: „Mai multe persoane mor sau sunt imbolnavite de apa poluata decat de cafea, ceai, tutun si alte stimulente. Sunt convins ca intr-un secol cafeaua, ceaiul si tutunul nu vor mai fi in voga”(!). Alte previziuni sunt corecte: „Alcoolul va fi inca folosit. Nu va fi suficient grau si produse din grau pentru a hrani intreaga lume, inclusiv milioanele de oameni din China si India”.
Roboti buni la toate
Putini stiu ca proliferarea robotilor de azi se datoreaza si lui Nikola Tesla. Preocuparile lui in domeniul roboticii au inceput in anul 1890. El a brevetat barca controlata la distanta, o inventie care a uimit vizitatorii Expozitiei din anul 1898 de la Madison Square Garden. Aici previziunile lui Tesla sunt corecte: „Nenumarate activitati realizate de mana omului vor fi efectuate de automate. In acest moment, oamenii de stiinta lucreaza in laboratoarele americane in incercarea de a crea «masina inteligenta». Am construit de fapt roboti. In secolul al XXI-lea, robotul va avea rolul pe care sclavii l-au avut in civilizatia antica”. In fine, Tesla se arata vizionar si atunci cand vorbea despre resursele naturale ale Terrei: „Utilizarea puterii apelor si transmiterea energiei pe distante lungi va determina furnizarea acesteia cu costuri reduse. De asemenea, se va renunta la arderea combustibililor”. Desigur, acest ultim deziderat este si azi nerealizat, dar sa nu uitam ca previziunile lui Nikola Tesla erau pentru suta de ani care urma!
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii