Istoria cunoaste o sumedenie de momente importante pe care omenirea le-a traversat cu bine sau cu probleme. De la epoca faraonilor pana la era digitala ai carei martori suntem noi. Ne rezumam astazi la doar 10 perioade ale istoriei care au marcat civilizatia umana in realizari si imbunatatirea calitatii vietii. Evenimente care au contribuit la formarea societatii asa cum o cunoastem si noi astazi.
Renasterea (1483-1513). Din cultura generala stim ca Renasterea (europeana) a fost o miscare culturala care s-a intins pe o perioada cuprinsa intre secolele al XIV-lea si al XVII-lea, scanteia acestei miscari constituind-o inventarea tiparului cu litere mobile de metal, ceea ce a facut posibila diseminarea ideilor si cunostintelor pe scara larga in intreaga Europa. O miscare culturala care a insemnat raspandirea literaturilor populare si a limbii latine (azi infloreste gestul cultural al aruncarii galetii cu apa in cap?!?), educatia bazata pe sursele clasice, dezvoltarea perspectivei liniare si a unor tehnici noi de reproducere a realitatii in pictura, o reforma educationala graduala raspandita in Europa. Perioada de 30 de ani pe care am marcat-o intre paranteze este recunoscuta drept anii de aur ai Renasterii, perioada in care Leonardo da Vinci, Michelangelo, Raphael, Dürer si Boticelli au creat multe dintre cele mai faimoase picturi ale lumii: Cina cea de Taina, Mona Lisa, Capela Sixtina, Camerele Raphael, Pietŕ, Madona Sixtina, Nasterea lui Venus. Chiar si descoperirea Lumii Noi de catre Cristofor Columb, in 1492, a insemnat o alta mare realizare a Renasterii.
Imperiul Roman (100 i.Hr.-100 d.Hr.). Despre romani se spune ca isi datoreaza cultura faptului ca au furat cultura Greciei antice, dar lucrurile nu stau deloc asa. Ei nu au furat, mai degraba au imprumutat tacit de la greci, dar au excelat, in plus, in diferite alte domenii precum ingineria, arhitectura, satira si etica (traditia stoicilor a atins varful la Roma, ceva mai tarziu, cu scrierile lui Epictet si Marc Aureliu). Nicio alta societate din Europa (cu exceptia Chinei, din spatiul asiatic, unde cultura chineza a atins cam in aceeasi perioada cea mai mare extindere geografica, in timpul dinastiei Han) n-a avut o contributie mai mare precum Imperiul Roman.
Revolutia in biologie (1855- 1866). Teoria lui Charles Darwin despre evolutia si selectia naturala, plus teoria microbilor (germenilor) a lui Pasteur au revolutionat biologia si medicina. Joseph Lister a introdus sterilizarea in spitale, iar Gregor Yohann Mendel a fost cel care a facut primele experiente in genetica (desi acest lucru s-a cunoscut pe scara larga mai tarziu). Au existat pietre de hotar si in alte domenii: Clerk James Maxwell a descris campurile electromagnetice si radiatiile; tot acum vor aparea primele motoare cu combustie interna, incalzitoarele cu gaz, otelul aliat, plasticul si bateriile reincarcabile. Sunt inventiile care au dat numele Erei Inventiilor.
Era Inventiilor (1870-1890). Alte doua decenii de aur ale omenirii. Atunci au aparut lumina electrica, curentul alternativ, telefonul, automobilul, motorul cu aburi, motorul cu gaz, transformatorul electric, sudura cu arc electric, fonograful si seismograful, printre altele. Lucrurile nu s-au oprit la atat. Si in alte domenii, capacitatea creatoare a inventiei a prins aripi: dezvoltarea vaccinurilor, a tehnicilor chirurgicale. Fizicianul austriac Ludwig Boltzmann a dezvoltat termodinamica si mecanica statistica, cea care explica cum proprietatile atomilor (masa, sarcina si structura) determina proprietatile fizice ale materiei. S-au descoperit undele radio, s-a nascut miscarea pentru protejarea mediului inconjurator, dar au aparut si operele unor mari artisti precum Dostoievski, Monet, Rodin, Brahms, Tolstoi, Cehov.
Astronomie, mecanica si literatura (1580-1610). Trei decenii de aur s-au inregistrat in domeniul astronomiei, mecanicii, dar si literarturii. Au fost miscari revolutionare care au marcat umanitatea. Telescopul lui Galileo si teoria planetara a lui Kepler au condus la nasterea astronomiei moderne. Scrierea lui Galilei, De motu (Despre miscare), a condus la lansarea fizicii clasice. Nici literatura nu s-a lasat mai prejos in aceste decenii: de la primul roman serios al lui Cervantes, Don Quijote, care a dat tonul marilor opere epice si care se citeste si atazi cu aceeasi placere, si Eseurile lui Montaigne (cel care a creat acest gen literar), pana la tipul simpatic pe nume Shakespeare care a revolutionat nu doar dramaturgia europeana, dar a creat intr-un fel si limba literara engleza. Opere precum Sonetele (care ar avea mai multi autori prezumtivi), dar si piesele de teatru Hamlet, Romeo si Julieta, Regele Lear, Macbeth, Visul unei nopti de vara sunt doar cateva dintre cartile care au nascut o literatura ce a devenit cunoscuta in intreaga Europa a acelor ani, dar si mai tarziu, pana in zilele noastre. Cam tot in acea perioada, arhitectura islamica a atins apogeul la Isfahan si Istanbul.
Epoca lui Newton (1660-1687). Secolul al XVII-lea a cunoscut mai multe descoperiri, dar cel mai influent eveniment stiintific l-a constituit teoria gravitatiei conceputa de fizicianul Isaac Newton. Lucrarea lui Newton, Principia, n-a fost publicata decat in anul 1687, dar ideile cruciale au fost elaborate din 1660. Newton si Leibnitz au inventat calculul infinitezimal cam in acelasi timp, iar Legea lui Boyle, care a dus la dezvoltarea chimiei, a fost in anul 1662. Naturalistul olandez Antoni van Leeuwenhoek a inceput primele observatii microscopice. In acelasi timp, au fost ani fertili si pentru arte: Rembrandt si Vermeer in pictura, Racine, Moliere, Milton, dar si Pascal, in literatura.
Revolutia industriala (1764-1790). Decenii care au pus o amprenta puternica in societatea europeana, dar nu numai, ducand la o dezvoltare tehnologica si economica fara precedent. Ca urmare a dezvoltarii motorului cu aburi de catre James Watt in 1764, practic, fiecare an al sfarsitului de veac XVIII, a insemnat o revolutie in sine. Lavoisier a fundamentat stiinta chimiei, Hutton a stabilit principiile geologiei, Adam Smith cu a sa carte The Wealth of Nations (Bogatia Natiunilor) au pus bazele economiei. Burke si Hamilton/Madison a definit teoria politica anglo-americana. Comentariile lui Blackstone au facut acelasi lucru in domeniul juridic. S-au descoperit ori inventat fotosinteza, electroliza, procesele chimice, masinile-unelte, iar Mozart a dus la cel mai inalt nivel compozitia muzicala clasica. Astazi, comparativ cu acei „ani nebuni”, cea care a schimbat fata societatii umane intr-un mod radical este revolutia informatica.
l Imperiile asiatice (secolele XI-XII d.Hr.). Civilizatia chineza, probabil cea mai spectaculoasa, din istoria planetei, alaturi de cea egipteana, a cunoscut cateva varfuri si Dinastia Song, este una dintre cele mai mari. Zhu Xi a pus bazele Neoconfucianismului, in vreme ce tiparul, busola si sistemul de baraje sunt printre cele mai mari realizari ale umanitatii. Pictura chineza a atins varfuri nebanuite in Europa. In acelasi timp, cultura islamica, cea indiana si asiatica de sud-est, au produs marile rezultate, de la poezia persana si matematica, pana la templele Angkor Wat si Jain. In acei ani fabulosi, Europa de-abia ce reusea sa iasa din epoca intunecata si sa construiasca monumente religioase precum catedralele si castelele medievale.
Cultura mediteraneana (secolele V-IV i.Hr.). Pentru arte, aceasta perioada a fost numita „secolele de aur” ale umanitatii. Primii mari dramaturgi (Eschil, Sofocle, Aristofan), marii sculptori ai istoriei, Fidias, si Socrate au trait toti in Atena secolului al V-lea i.Hr. Niciodata in istoria umanitatii nu au aparut mai multe si mai mari genii in acelasi oras. Creatorii greci au continuat sa apara si in secolul al IV-a, e vorba despre Platon (unul dintre cei mai influenti ganditori din toate timpurile) si Aristotel (fondatorul eticii, teoriei politice, istoriei naturale si logicii), dar si matematicieni precum Eudoxiu sau Euclid. La celalalt capat al Eurasiei, Lao-Tzi, Chuang-Tzi si urmasii lui Confucius au elaborat scoala de gandire chineza. Apoi, in acest spatiu geografic au mai fost inventate abacul, hartia si praful de pusca. In India aparea marea literatura epica.
Aparitia curentelor religioase (secolul al VI-lea i.Hr.). Confucius, Buddha si Mahavira (profetul jainismului), toti au trait in secolul al VI-lea i.Hr., desi operele lor au fost compilate mai tarziu (in cazul lui Buddha, mult mai tarziu). Cartile importante ale Vechiului Testament au fost scrise sau asamblate cam in aceeasi perioada. Cultura greaca atingea culmile clasicitatii, multumita si filozofilor Thales si Parmenide, liderilor politici precum Solon, inginerilor (Chersiphron), dar si poetilor (Sapho, Pindar). Niciun alt secol nu este mai semnificativ decat acesta pentru traditiile intelectuale ale Vestului si Estului, deopotriva.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii