Respectul fata de natura si pentru animale al occidentalilor e binecunoscut. E deajuns sa urmarim cateva emisiuni pe Animal Planet ca sa vedem pana unde merge grija specialistilor fata de animale, ce eforturi medicale si financiare se fac pentru a vindeca o pasare cu o aripa franta sau un sarpe ranit de rotile unei masini. Intr-o serie de tari din Africa si Asia, animalele salbatice sunt insa o sursa de hrana si de trafic. Cat priveste padurile, acestea sunt distruse metodic pentru materie prima si pentru extinderea terenurilor agricole.
Occidentul face eforturi considerabile pentru a educa politica guvernelor in sensul prezervarii naturii, contribuind cu sume importante in cadrul actiunilor aferente. Uneori reusesc, alteori nu. Pe acest fundal, o serie de oameni de stiinta incearca sa exploreze zonele verzi si animalele amenintate in cadrul unor programe ambitioase, sa inventarieze speciile de animale si plante din zonele sensibile ale planetei, pentru a populariza efectele benefice ale biodiversitatii asupra ecosistemelor si, in final, pentru a crea o Arca a lui Noe stiintifica in context naturalist.
Terra incognita
In ultima luna a anului trecut, 51 de specialisti din diverse domenii – biologi, zoologi, botanisti etc. – au explorat o „padure uscata” din Mozambic (in realitate, solul e relativ uscat). Prima dintr-o serie de expeditii naturaliste de mare amploare lansate de Muzeul National de istorie naturala din Paris si ONG-ul Pro-Natura International, in cadrul unui program care se va derula timp de 10 ani, denumit „Planeta revizitata”. Obiectivul este acela de a realiza un inventar de proportii al biodiversitatii in regiunile putin explorate, completand inventarele realizate pana in prezent, in conditiile in care potentialul speciilor in intreaga lume este de aproximativ 30 de milioane, dintre care doar 18 milioane de specii au fost descrise.
Alegerea Mozambicului ca destinatie prioritara s-a impus din 2007, zona „padurilor uscate” din apropierea litoralului fiind inclusa in primele 10 ecosisteme, cele mai amenintate din continentul african. Aici cresc 1.500 de specii de plante endemice care si-au pierdut 70% din terenul lor original. O zona prospectata intr-o foarte mica masura de oamenii de stiinta. O terra incognita, total neglijata de politica guvernamentala de conservare. Prima zona vizata fost provincia Cabo Delgado, aflata la granita cu Tanzania. Dincolo de realizarea unui inventar al faunei si florei, cercetatorii si-au propus sa verifice daca padurile constituie in mod real un ansamblu ecologic coerent din Somalia si pana in Mozambic.
Un avantaj pentru padurile din provincie l-a constituit faptul ca timp de jumatate de secol nu au fost taiate. Populatia a parasit zona, bulversata de razboiul civil (1964-1992) si impanzita cu mine pana in 2007 cand au fost dezactivate. In aceste conditii, padurile au putut sa se regenereze. Expeditia pregatita cu 3 ani in urma (cu o finantare de 500.000 de euro) a beneficiat de fotografiile luate prin satelit si din elicopter. Contururile masivelor forestiere originale nu au putut fi insa identificate din cauza coroanelor bogate ale copacilor. In noiembrie 2008 au fost adunate primele esantioane si s-a incercat o prima delimitare a diferitelor formatiuni vegetale.
Din momentul in care cei 51 de exploratori au ajuns aici, in 2009, acestia s-au raspandit progresiv pe o suprafata de 18.000 km2, plecand de la trei centre de baza cu un aerostat, cu masini de teren, insotiti de tehnicieni, piloti de aerostat, soferi, alpinisti, bucatari. In prima etapa, raspanditi pe teren de dimineata pana seara, cercetatorii procedau la strangerea de esantioane la suprafata, in subsol, la mica adancime, in aer si in apa, folosind o mare parte din instrumentele de colectare cunoscute de naturalistii din secolele XVIII si XIX: sape, foarfece, plase de prins insecte, borcane etc. La care s-au adaugat aparate moderne, precum GPS-uri pentru localizarea specimenelor prelevate sau minilaboratoare pentru pregatirea esantioanelor in vederea decodarii ADN-ului etc. Odata intorsi in campamente, fiecare soparla, sarpe etc. au fost fotografiate, etichetate (numar, habitat, descriere etc.) si conservate in formol. Alte esantioane au fost conservate in alcool pentru analiza moleculara.
10 ani pentru exploatarea datelor
Intr-o luna au fost colectate 25.000 de esantioane (reptile, insecte, moluste terestre, flori, frunze, fructe etc.) ce urmeaza fie triate si identificate. O munca „sisifica”, care-si va arata roadele intr-un deceniu. Dupa primele 5 luni de cercetare s-au identificat 22 de specii noi. Un motiv de entuziasm pentru cercetatori. Dar, un entuziasm umbrit de o mare deceptie. Tot mai multi oameni care au parasit zona se intorc in aceste locuri. Defrisarile sunt in plin avant si o parte din padurile identificate de cercetatori, pur si simplu nu mai exista.
In ritmul actual al defrisarilor, in 20 de ani, padurile vor disparea. Intre timp, se pregateste urmatoarea expeditie in apele din sudul Madagascarului.
DORIN MARAN
Comentarii