Pornita pe vremea Razboiului Rece ca o lupta pentru întaietate si în privinta spatiului cosmic, cucerirea Lunii a fost o expresie a fortei militare între cele doua puteri mondiale ale momentului: SUA si, pe atunci, URSS. Dupa 50 de ani de „adormire”, subiectul „Luna”, revine pe tapet, de data asta cu noi actanti, cel mai important fiind China, si cu noi desfasurari.
Cucerirea Lunii a fost, mai degraba, o misiune în cadrul programului de înarmare lansata de nefericitul presedinte al SUA, J.F. Kennedy. Ca dovada ca, dupa ce lucrurile au fost contabilizate, mai ales mediatic, cucerirea Lunii a devenit un subiect complet închis. Ceea ce fusese nevoie sa fie demonstrat, fusese demonstrat.
Iata ca în ultimii ani, supa este reîncalzita: subiectul recuceririi Lunii devine mai viguros ca altadata. Acum tot cu NASA în frunte, dar si cu noi jucatori, printre care China este ultimul venit. Se anunta asadar un nou razboi, de data aceasta tehnologic, daca nu si militar.
O luna albastra si o situatie roz
O ultima strigare în acest domeniu, vine de la Jeff Bezos, considerat cel mai bogat om din lume si seful executiv al grupului Amazon si al companiei spatiale Blue Origin. Dupa cum informeaza AFP, preluat de Agerpres, el a anuntat recent ca „intentioneaza sa participe la noua cursa de cucerire a Lunii si a prezentat în acest sens proiectul unui modul de aselenizare, Blue Moon (Luna albastra), care va fi capabil sa transporte vehicule si echipamente pe suprafata selenara în 2024.
Deocamdata în stadiu de macheta, modulul spatial Blue Moon ar cantari peste trei tone cand este gol si 15 tone cand este încarcat cu carburant, o greutate care va spori cu alte 3,6 tone de echipamente destinate suprafetei lunare. O versiune ulterioara a modulului va putea transporta 6,5 tone de materiale. Ca sa nu existe îndoieli, Jeff Bezos l-a calificat cu încredere: „Este un vehicul incredibil si va merge pe Luna”.
El va merge pe Luna, dar fara cosmonauti, cel putin deocamdata. Desi în viitor (nu se stie cand), un vehicul presurizat va fi prezent pe modulul Blue Moon urmand sa asigure deplasarea echipajelor umane pe solul lunar.
Dorinta si realitate
Misiunea spre Luna a fost decisa politic, daca luam în calcul directiva actualului presedinte al SUA care a stabilit anul 2024 ca termen limita pentru „revenirea pe Luna a astronautilor americani, în randul carora se va afla si o femeie”. Deocamdata Jeff Bezos spera sa se încadreze în termenul 2024, dar nu poate garanta si prezenta astronautilor americani pe Luna.
Problema este însa ca termenul limita de 2014, dorit de administratia americana, a luat NASA prin surprindere, si a pus gaz pe foc, întrucat o misiune selenara era prevazuta initial pentru 2018!
Si NASA nu are deocamdata nimic pe masa: „Nici puternica racheta (SLS) care trebuie sa transporte vehicule si astronauti, nici elementele care vor compune viitoarea mini-statie de pe orbita lunara, care va servi ca punct intermediar de stationare pentru aceasta misiune, nici modulul de alunizare si nici roverele de care vor avea nevoie astronautii”.
Agentia spatiala americana de-abia este pe cale sa finalizeze cererile de oferta pentru realizarea viitorului modul de aselenizare. Printre candidati, în afara de Blue Moon, mai este si compania Lockheed Martin, care are propriul sau proiect, „capabil sa transporte echipaje de astronauti”.
„Un drum al spatiului”
De la vechiul „drum al mata-sii”, Jeff Bezos viseaza si la alte spatii vaste, care depasesc Terra. Astfel, la ceremonia amintita, el a descris în culori roze, viitorul cuceririi spatiului. Lipsita de amanunte tehnice sau tehnologice, viziunea lui futurista include nu doar vizite cosmice cu oameni la bord, ci adevarate „colonii spatiale, imaginate dupa modelele create de fizicianul Gerard O’Neill, adevarate lumi artificiale, ce ar putea sa asigure omenirii alternative de supravietuire în contextul în care Terra este o planeta cu resurse limitate”.
Viziuni care par alimentate mai mult de filmele s.f. (vezi Martianul sau altele de acelasi gen), decat de posibilitatile reale. „Munca generatiei mele este de a construi infrastructura. Vom construi un drum al spatiului”, spunea Jeff Bezos. Pana atunci, lasand visurile deoparte, Jeff Bezos a pomenit si cateva planuri realizabile. Unul ar fi New Glenn, construita de Blue Origin, o uriasa racheta purtatoare cu costuri de lansare reduse substantial, care va fi finalizata în 2021.
De asemenea, un alt proiect ar fi „o mica racheta, botezata New Shepard, „dedicata calatoriilor turistice cu durate de cateva zeci de minute imediat deasupra frontierei ce delimiteaza atmosfera Terrei de spatiu (altitudinea de 100 de kilometri)”.
Misiuni spatiale chineze
Daca NASA nu are pregatit mai nimic pentru misiunile selenare, Administratia Nationala Spatiala a Chinei (ANSC), dupa ce a trimis în premiera o sonda spatiala pe partea ascunsa a Lunii, e vorba despre Chang’e-4, a anuntat ca va lansa în acest an sonda lunara Chang’e-5 care ar urma „sa aduca mostre de pe Luna înapoi pe Pamant”, potrivit agentiei Xinhua.
Sonda lunara Chang’e-5 va fi formata din patru parti: un modul orbital, unul de revenire, un modul de ascensiune si altul de aterizare.
Modulul de aterizare va plasa mostre de pe Luna într-un container din cadrul modulului de ascensiune dupa aterizarea pe satelitul Pamantului. Apoi modulul de ascensiune va decola si se va conecta cu modulul orbital si cel de revenire aflate pe orbita Lunii, pentru a transfera mostrele culese. În final, modulul orbital si cel de revenire vor ajunge înapoi pe Terra.
„Dupa îndeplinirea primilor trei pasi ai programului sondei lunare, plasare pe orbita, aterizarea pe Luna si revenirea pe Terra, China va continua explorarea Lunii, aterizand inclusiv în regiunile polare ale Lunii, declara un oficial al ANSC”.
Iar lucrurile nu se vor opri aici: dupa ce misiunea lunara fara echipaj uman se va încheia, China va asambla propria sa statie spatiala în jurul anului 2022, noteaza Xinhua.
Se vorbeste de asemenea, despre construirea în viitor a unei baze stiintifice de cercetare pe Luna. Wang Liheng, consultant senior al Corporatiei chineze pentru stiinta aerospatiala si tehnologie, este de parere ca „înfiintarea unei baze stiintifice pe Luna le-ar permite oamenilor de stiinta sa efectueze cercetari, sa castige experienta si sa puna bazele pentru viitoarea explorare a spatiului.
Putem spune ca de data asta, recucerirea Lunii are un nou varf de lance: China.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii