Robotica este o ramura industriala aflata in plin avânt si care cunoaste, an de an, progrese de natura sa ne uimeasca. Practic, nu exista domeniu al activitatii umane in care munca manuala sa nu fie inlocuita, intr-o mai mare sau mai mica masura, de roboti. Singurul inconvenient ar fi acela ca robotii nu pot executa decât sarcinile pentru care sunt programati, valentele lor fiind restrânse la o gama limitata de activitati. Cercetatorii japonezi ne anunta insa ca au depasit acest inconvenient, punând la punct un robot care poate executa si functii pentru care nu a fost programat.
Robotul isi depaseste „atributiile de serviciu”
Dispozitivul la care ne referim foloseste experientele trecute si propriile cunostinte pentru a chibzui asupra solutiei ideale ce trebuie luata, in anumite situatii. Deocamdata, sarcinile pe care le poate indeplini nu sunt prea numeroase, dar inventatorii lui afirma ca, asa cum un copil invata treptat sa-si dezvolte noi si noi capacitati, la fel si robotii care gândesc singuri isi vor spori, cu timpul, abilitatile. Tehnologia care a stat la baza acestei masinarii gânditoare se numeste SOINN (Self-Organising Incremental Neural Network) si a fost dezvoltata de specialistii Institutului de Tehnologie din Tokyo.
Clipurile postate de acestia pe internet il prezinta pe simpaticul robotel turnând apa dintr-o sticla intr-un pahar, instructiune pentru care a fost programat initial. Apoi, robotului i se cere sa raceasca apa din pahar, lucru care nu intra in „atributiile” lui. Dar dispozitivul, având deja in memorie imaginea unui cub si stiind, prin intermediul senzorilor, ca gheata este foarte rece, reuseste sa identifice, pe masa din apropiere, un cub de gheata si, dupa ce mai intâi il cântareste din priviri, ca si cum ar sta pe gânduri, il apuca cu „degetele” si il pune, incet, in paharul cu apa. Importanta acestei actiuni este cruciala: robotului nu i s-a spus sa puna gheata in pahar, ci doar sa raceasca apa de aici, ceea ce el a facut, din proprie initiativa, prin intermediul cubului.
Cum se prepara ceaiul englezesc?
„Abilitatea de a invata inseamna ca robotul poate fi programat sa indeplineasca doar o serie de sarcini primare si, dispunând de cunostintele sale, sa execute si o serie intreaga de alte operatiuni, fara a mai fi nevoie de programarea aditionala. Practic, robotii vor fi in postura oamenilor, care, la nastere, au o cunoastere redusa a mediului lor si, mai târziu, pe masura ce acumuleaza experienta si invata din propriile trairi, devin capabili sa realizeze tot felul de lucruri si sa dezvolte o serie intreaga de abilitati”, explica profesorul Osamu Hasegawa, de la Institutul de Tehnologie din Tokyo.
Un element si mai interesant se refera la capacitatea robotului SOINN de a invata de la alti roboti. De pilda, sa presupunem ca robotul ii serveste drept ajutor in gospodarie unui batrân japonez (deja exista roboti utilitari care indeplinesc astfel de sarcini) si stapânul sau ii cere sa-i prepare un ceai englezesc. Dar robotul nu stie cum se prepara ceaiul englezesc, pentru ca nu a avut o astfel de experienta nicaieri in trecut. Atunci el se conecteaza la o retea din care fac parte mii de alti roboti similari, din intreaga lume, si cere ajutorul acestora: daca un singur robot cunoaste reteta ceaiului englezesc, este suficient, pentru ca i-o va transmite instantaneu „colegului” sau din Japonia, astfel incât acesta sa fie capabil sa execute misiunea trasata si, in acelasi timp, sa nu mai uite niciodata reteta cu pricina.
Hasegawa a precizat insa ca, deocamdata, robotii care gândesc singuri nu vor fi disponibili marelui public: „Trebuie sa-i invatam mai intâi diferenta dintre lucrurile bune si cele rele, trebuie sa le impunem respectarea unui cod moral, pentru ca, altfel, riscam ca situatiile din filme, in care robotii se revolta impotriva oamenilor, sa devina realitate”, apreciaza savantul nipon.
GABRIEL TUDOR
Comentarii