Cand in urma cu mai bine de jumatate de veac oamenii de stiinta realizau primele computere, sub forma unor dispozitive uriase, mari cat niste hale, care cu greu puteau efectua calcule elementare, carcotasii ii ironizau, speculand ca niciodata inteligenta artificiala nu o va putea depasi pe cea umana. Dar computerele au devenit tot mai performante, pe fondul unei miniaturizari semnificative, iar victoria obtinuta de calculatorul Deep Blue asupra celui mai mare sahist al lumii, Gary Kasparov, a confirmat ca venise ziua ca masina sa fie mai inteligenta decat omul. Lasand orice urma de invidie deoparte, trebuie sa admitem ca aceasta inteligenta superioara ne poate fi de folos intr-o sumedenie de domenii.
Unul dintre aceste domenii este lingvistica, unde, in ciuda progreselor remarcabile realizate in ultimele decenii exista inca numeroase „pete albe”. Nici cei mai ilustri savanti, istorici si arheologi ai planetei nu le-au putut rezolva, iar acum a venit randul computerului sa incerce sa o faca. Si se pare ca va reusi, dupa ce primul experiment de acest gen a fost incununat cu succes: savantii au apelat la un program de computer pentru a descifra o inscriptie veche de peste trei mii de ani. Programul a tradus cuvintele scrise in limba ugaritica, in doar cateva ore!
Calculatorul marturiseste
Bizarul dialect a fost vorbit pe la 1200 i.Hr. in vestul Siriei, iar transcrierea lui consta intr-o serie de linii si puncte ciudate, pe placute de argila. Primele placute au fost descoperite in 1920, dar descifrarea lor s-a produs in 1932, dupa ani de eforturi intense. Programul de computer a fost capabil sa descifreze, prin comparatie, multe dintre cuvintele pe care limba ugaritica le avea in comun cu ebraica.
Cercetatorii de la Massachusetts Institute of Technology, care au lucrat la realizarea programului de calculator, au indicat computerului doar faptul ca limba de descifrat era inrudita cu una cunoscuta – in acest caz ebraica. Sistemul informatic a facut apoi singur presupuneri privind modul cum s-au format diferite cuvinte si daca ele aveau un sufix sau un prefix, de pilda. „In mod traditional, descifrarea scrierilor misterioase din vechime a fost considerata un fel de ancheta criminalistica, in care computerele n-ar fi putut fi de mare folos. Scopul nostru este de a demonstra contrariul, prin folosirea puterii imense a masinilor moderne de a efectua calcule si statistici”, spune prof. Regina Barzilay.
Alti cercetatori si-au exprimat insa scepticismul fata de program, spunand ca el n-ar putea elucida enigma unor texte nedescifrate, care nu au un stramos cunoscut, cu care sa fie confruntate. Dar realizatorii programului afirma ca si in aceste cazuri, computerul va da solutia corecta, intrucat el poate intui unde incepe un cuvant si unde se termina, poate identifica subiectele, verbele si adjectivele, intr-o fraza si poate tine seama de informatiile contextuale, spre a rezolva si cel mai incalcit puzzle. „Fiecare limba are provocarile ei. Dar oamenilor le e destul de dificil sa remarce particularitatile limbii, au nevoie de timp, intrucat e un volum imens de informatii. Computerul este mult mai rapid si poate face analiza intr-un timp scurt. De pilda, in cazul alfabetului ugaritic oamenii au avut nevoie de 12 ani pentru a-l descifra. Computerului i-au fost necesare doar 4 ore, dupa ce a identificat corect 29 din cele 30 de litere ale sale ca avand vagi asemanari cu literele alfabetului ebraic”, spune Barzilay.
Printre inscriptiile pe care computerul le-ar putea descifra, facand astfel lumina asupra unei enigme ce dureaza de mii de ani si care ar putea rescrie istoria, se numara cele in etrusca, Rongorongo, din Insula Pastelui, scrierea liniara A din Creta, simbolurile Vinca, din Ungaria, ce dateaza din jurul anului 4000 i.Hr.
GABRIEL TUDOR
Comentarii