Consecintele eruptiei vulcanului islandez Eyjafjoll au starnit controverse aprinse intre politicieni, oameni de afaceri, ziaristi si, nu in ultimul rand, intre oameni de stiinta. Am profitat de acest eveniment geologic pentru a va prezenta aspecte din culisele vulcanilor si date legate de preocuparile vulcanologilor si de efectele eruptiilor acestor monstri geologici. Dupa ce profesionistii turismului european au evaluat enormele pierderi ale companiilor aeriene, s-a pus intrebarea daca autoritatile nu au luat masuri prea severe, daca „principiul de precautie” nu a fost impins la limite extreme. Riscurile au existat, vanturile de nisip cu particule de siliciu putand afecta functionarea motoarelor avionului. In interiorul reactorului, temperatura de fuziune (aproximativ 1000ºC) a particulelor de siliciu din praful vulcanic e atinsa. Siliciul topit se depune in spatele motorului si impiedica functionarea acestuia.
O eruptie iesita din comun?
Eyjafjöll n-a avut o activitate impresionanta. Inainte de episodul din acest an, a mai fost cel semnalat in perioada 1821-1823. Eruptia din aprilie a fost precedata, incepand cu 20 martie, de o emisie de jeturi de lava fluida la nivelul colului care separa Eyjafjöll (aflat la 1660 metri altitudine) de Katla, cel mai activ vulcan din Islanda, (pe teritoriul careia exista 130 de vulcani), presiunea lavei producand o fisura lunga de 800 de metri. Din 15 aprilie a inceput o activitate exploziva, compozitia lavei devenind mai acida, mai vascoasa si mai bogata in gaze, emisia de lava fiind insotita de cea de cenusa si zgura. Socul termic intre gheata (vulcanul fiind acoperit de un ghetar de 200 metri grosime) si magma (care a atins 1000ºC) a proiectat cenusa (invizibila cu ochiul liber) la peste 10 kilometri in jur. Acum vulcanologii, care au ajuns la concluzia ca intre cei doi vulcani exista o legatura supravegheaza atent vulcanul Katla.
Amalgamul vulcanic
Materia expulzata din adancul vulcanilor (din camera magmatica, un rezervor situat la cativa kilometri adancime, unde magma se imbogateste in siliciu prin diferite procese fizico-chimice) contine in special lava, vapori de apa, clor si gaze (dioxid de carbon, fluor, dioxid de sulf). Gazele contin adesea aerosoli si particule solide.
Eruptiile explozive, periculoase, ejecteaza lave vascoase, bogate in gaze si siliciu, care dupa racire se transforma intr-o roca denumita andezit.
Impactul asupra mediului si sanatatii
Aerosolii acizi, cu un important continut de clor, sulf si fluor, emisi de vulcani, reactioneaza cu oxigenul, producand nori poluanti si ploi acide. Efectele acestor nori (particulele cele mai fine, mai mici de 10 micrometri, care ajung la noi) asupra sanatatii noastre sunt reale: iritatii oculare, afectiuni respiratorii (astm) etc. (Vulcanul islandez a avut, din fericire, un impact nesemnificativ asupra oamenilor). Clorul si dioxidul de sulf prezente in norii vulcanici pot produce ploi acide, dizolvandu-se in apa de ploaie, afectand vegetatia, culturile de legume etc.), unul dintre efecte fiind caderea frunzelor. Pe de alta parte, pot contamina rezervele de apa potabila.
Cenusa vulcanica acopera suprafete mari de pamant, grosimea depunerilor ajungand la cativa metri. Spalata de ploaie, contamineaza apele de suprafata, iar in contact cu apa marii, degaja vapori acizi cu continut de clor extrem de iritanti. Impactul cenusei asupra mediului depinde de grosimea acesteia. Chiar daca stratul e subtire, vegetatia sufera. Pasunile contaminate, de pilda, sunt distruse. Un strat mai gros de 10 centimetri asfixiaza si sterilizeaza solul. Daca depaseste 30 de centimetri, e nevoie uneori de 30-40 de ani pentru ca pamantul sa poata redeveni teren arabil.
Semne precursoare
Spre deosebire de seisme, iminenta unei eruptii e previzibila, intrucat e precedata de urcarea magmei pe canalul vulcanic. O ascensiune ce deformeaza flancurile vulcanului, schimbandu-le inclinatia. Captatori foarte sensibili sunt instalati pe flancurile vulcanilor aflati sub supraveghere, mai ales cei din apropierea regiunilor locuite, sesizand cea mai mica variatie a pantelor. Ascensiunea magmatica e insotita de miniseisme monitorizate de seismometre.
In ceea ce priveste vulcanii la care accesul e dificil, acestia sunt supravegheati de sateliti echipati cu radare de sinteza care furnizeaza imagini precise ale locurilor vizate. Satelitii intervin si dupa eruptie pentru a prevedea recaderile vulcanice. Sunt folositi si sateliti geostationari pentru a furniza continuu date despre directia pe care o urmeaza norul vulcanic.
Omul poate declansa un vulcan?
Nu, pentru ca energiile aflate in joc sunt imense. Un foraj adanc ar putea totusi declansa o mica scurgere de lava asa cum a fost cazul in Islanda, unde geotermia e o sursa de energie (putin exploatata). In 1977, dupa forarea unui put, un jet de magma a tasnit in aer. Cat priveste stingerea unui vulcan, acest lucru e imposibil. Tot ce s-ar putea face e canalizarea lavei si deturnarea ei.
DORIN MARAN
Comentarii