O echipa de cercetatori de la Academia Româna a descoperit o bacterie preistorica extrem de rezistenta la antibiotice, ascunsa timp de 5.000 de ani în ghetarul Scarisoara. Descoperirea ridica semne de întrebare cu privire la riscurile asociate topirii gheturilor si la modul în care bacteriile stravechi pot influenta sanatatea publica contemporana.
Rezistenta antibiotica si genomul bacterian
Bacteria, denumita Psychrobacter SC65A.3, prezinta rezistenta la zece antibiotice uzuale, inclusiv cele folosite în tratamente pentru tuberculoza, colita si infectii urinare. Aceasta rezistenta indica faptul ca genele bacteriene pot fi transferate altor microorganisme moderne, contribuind la provocarile globale legate de rezistenta la antibiotice.
Studiul pune accent pe intersectia dintre microbiologie, evolutie si schimbarile climatice, evidentiind ca încalzirea globala poate transforma ecosisteme înghetate în potentiale focare de boli emergente. Descoperirea este nu doar remarcabila prin vechimea bacteriei, ci si prin profilul sau genomic complex, ce include peste 100 de gene asociate rezistentei si aproape 600 de gene cu functii necunoscute.
În laborator, cercetatorii au izolat mai multe tulpini bacteriene dintr-un nucleu de gheata de 25 de metri acumulat în 13.000 de ani si prelevat din zona numita „Marea Sala” a ghetarului Scarisoara.
Fragmentele de gheata au fost manipulate în conditii sterile si mentinute la temperaturi scazute pentru a evita contaminarea. Cea mai notabila tulpina recuperata a fost Psychrobacter SC65A.3, apartinând genului Psychrobacter, ale carui alte tulpini sunt cunoscute pentru cauzarea infectiilor la oameni si animale.
Testele de laborator au aratat ca tulpina este rezistenta la zece antibiotice din 28 testate, acoperind clase folosite frecvent în tratamentele orale si injectabile împotriva infectiilor urinare, pulmonare, cutanate, sangvine si ale sistemului reproducator. Dr. Cristina Purcarea, autorul studiului, explica: „Cele zece antibiotice la care s-a constatat rezistenta sunt utilizate pe scara larga în practica clinica, iar faptul ca o bacterie preistorica le poate rezista sugereaza mecanisme complexe de adaptare evolutiva”.
Secventierea genomului bacteriei a evidentiat 11 gene cu potential antimicrobian, capabile sa inhibe sau sa distruga alte bacterii, fungi si virusuri. În plus, cercetatorii au identificat aproape 600 de gene cu functii necunoscute, ceea ce sugereaza existenta unor mecanisme biologice înca neexplorate. Aceasta descoperire poate contribui la dezvoltarea unor strategii inovatoare în medicina si biotehnologie, însa ridica si probleme majore de siguranta, având în vedere potentialul bacteriei de a interactiona cu microbi contemporani.
Implicatiile pentru sanatatea publica
Pe masura ce temperaturile globale cresc, topirea gheturilor ar putea elibera astfel de microorganisme în medii noi, unde ar putea interactiona cu bacterii si virusuri existente. Riscul unui transfer de agenti patogeni de la un mediu sau specie la alta devine astfel probabil.
Cercetarile anterioare în zone precum Lacul Hazen din Arctica au aratat ca topirea gheturilor faciliteaza transportul microbilor catre noi gazde, crescând probabilitatea unor pandemii emergente.
Expertii avertizeaza ca urmatoarea pandemie ar putea fi cauzata nu de virusuri, ci de bacterii stravechi, precum Psychrobacter SC65A.3, capabile sa reziste la antibioticele disponibile astazi. Aceasta subliniaza necesitatea unor masuri stricte de securitate în laboratoare si a monitorizarii continue a mediilor permafrost, mai ales în contextul încalzirii globale. „Aceste bacterii stravechi sunt esentiale pentru stiinta si medicina, dar manipularea lor necesita masuri stricte pentru a preveni raspândirea necontrolata”, avertizeaza dr. Purcarea.
Descoperirea ridica, de asemenea, întrebari privind conservarea ghetarilor si managementul resurselor naturale. Topirea gheturilor nu este doar o problema climatica, ci si o potentiala amenintare biologica.
Studiul sugereaza ca monitorizarea microbiologica a mediilor extreme si izolate devine o prioritate, iar întelegerea mecanismelor de rezistenta si adaptare a bacteriilor poate furniza informatii cruciale pentru prevenirea si combaterea infectiilor emergente.
Mai mult, identificarea genelor necunoscute din genomul Psychrobacter SC65A.3 ofera oportunitati unice pentru cercetarea medicala si biotehnologica. Aceste gene ar putea ascunde mecanisme inovatoare de supravietuire în conditii extreme sau solutii noi pentru combaterea rezistentei la antibiotice. Totusi, riscul de eliberare accidentala ramâne un aspect critic care trebuie gestionat cu atentie.
GABRIEL TUDOR
Comentarii