Pe masura ce ghetarii se topesc în întreaga lume, o amenintare neasteptata, care nu reprezinta doar un risc regional, ar putea accelera schimbarile climatice la nivelul întregii planete, declansând un periculos cerc vicios.
Focul ascuns al Pamântului poate fi mai aproape de suprafata decât credeam, „supervulcani” multa vreme adormiti activându-se sub stratul de gheata.
Efectul ghetarilor asupra vulcanilor
Ghetarii nu sunt doar niste mase de gheata care acopera peisaje montane – ei exercita o presiune masiva asupra scoartei terestre. Aceasta „greutate” are un efect de suprimare a activitatii vulcanice, împiedicând magma sa ajunga la suprafata si sa erupa.
Cercetarile arata ca, pe masura ce ghetarii se retrag si aceasta presiune scade, magma poate acumula gaze si presiune, pregatind terenul pentru eruptii violente. Oamenii de stiinta au descoperit ca topirea ghetarilor ar putea duce la eruptii vulcanice de proportii colosale prin eliminarea greutatii care tine magma captiva în adâncurile planetei.
Antarctica ar putea adaposti sute dintre aceste „bombe cu ceas” explozive. Topirea ghetarilor ar putea pregati în tacere scena pentru eruptii vulcanice mai frecvente si mai explozive în viitor, potrivit unui studiu realizat pe sase vulcani din Anzii chilieni.
Prezentat pe 8 iulie la Conferinta Goldschmidt din Praga, studiul sugereaza ca sute de vulcani subglaciali din întreaga lume – în special din Antarctica – ar putea deveni mai activi pe masura ce schimbarile climatice accelereaza retragerea ghetarilor. Legatura dintre ghetarii care se retrag si cresterea activitatii vulcanice este cunoscuta în Islanda înca din anii 1970, dar acesta este unul dintre primele studii care exploreaza fenomenul în sistemele vulcanice continentale. Rezultatele ar putea ajuta oamenii de stiinta sa înteleaga si sa prezica mai bine activitatea vulcanica în regiunile acoperite de ghetari.
Cercetatorii de la Universitatea Wisconsin-Madison, SUA, au folosit datarea cu argon si analiza cristalelor din sase vulcani din sudul statului Chile, inclusiv vulcanul Mocho-Choshuenco, acum inactiv, pentru a investiga modul în care avansul si retragerea Calotei Patagoniene au influentat comportamentul vulcanic în trecut.
Implicatii climatice
Prin datarea precisa a eruptilor anterioare si analiza cristalelor din rocile eruptive, s-a urmarit cum greutatea si presiunea ghetii glaciare modifica trasaturile magmei din adâncuri.
Savantii au descoperit ca în timpul maximului ultimei ere glaciare (cu 18.000 pâna la 26.000 de ani în urma), grosimea stratului de gheata a suprimat volumul eruptiilor si a permis acumularea unui mare rezervor de magma bogata în siliciu, situat la 10-15 km adâncime.
Pe masura ce calota de gheata s-a topit rapid la finalul ultimei ere glaciare, pierderea brusca a greutatii a facut ca scoarta sa se relaxeze si gazele din magma sa se extinda. Aceasta acumulare de presiune a declansat eruptii vulcanice explozive din rezervorul profund, determinând formarea vulcanului.
Pablo Moreno-Yaeger, de la Universitatea Wisconsin-Madison, care a prezentat studiul la Conferinta Goldschmidt, afirma: „Ghetarii tind sa suprime volumul eruptiilor vulcanilor de sub ei. Dar descoperirile noastre sugereaza ca, pe masura ce ghetarii se retrag din cauza schimbarilor climatice, acesti vulcani încep sa erupa mai frecvent si mai exploziv.
Conditia esentiala pentru cresterea riscului de eruptie este acoperirea initiala foarte groasa a ghetarilor deasupra unui rezervor magmatic, iar declansatorul este momentul în care ghetarii încep sa se retraga, eliberând presiunea – ceea ce se întâmpla în prezent în zone ca Antarctica. Studiul nostru sugereaza ca acest fenomen nu este limitat la Islanda, unde s-a observat o crestere a vulcanismului, ci ar putea aparea si în Antarctica.
Alte regiuni continentale, precum parti din America de Nord, Noua Zeelanda si Rusia, necesita acum o atentie stiintifica sporita”, avertizeaza Moreno-Yaeger.
Monitorizare si preventie
Desi raspunsul vulcanic la topirea ghetarilor este aproape instantaneu din punct de vedere geologic, procesul de schimbare în sistemul magmatic este gradual si dureaza secole, oferind astfel timp pentru monitorizare si avertizare timpurie.
Cercetatorii mai noteaza ca accentuarea activitatii vulcanice ar putea avea un impact global asupra climei. Pe termen scurt, eruptiile elibereaza aerosoli (particule gazoase de dimensiuni foarte mici) care pot raci temporar planeta. Acest lucru s-a observat dupa eruptia din 1991 a vulcanului Pinatubo din Filipine, care a redus temperatura globala cu aproximativ 0,5 grade Celsius.
Însa în cazul eruptiilor multiple efectele se inverseaza. „Pe termen lung, efectul cumulativ al eruptiilor multiple poate contribui la încalzirea globala prin acumularea gazelor cu efect de sera,” spune Moreno-Yaeger. „Acest lucru creeaza un cerc vicios, în cadrul caruia topirea ghetarilor declanseaza eruptii, iar eruptiile, la rândul lor, contribuie la încalzire si la topirea suplimentara a ghetii.”
Cercetatorii recomanda asadar intensificarea studiilor în regiunile vulcanice acoperite de ghetari pentru a anticipa activitatea viitoare si pentru a preveni potentiale dezastre naturale.
GABRIEL TUDOR
Comentarii