Anatomia secundei      Breasla jurnalistilor de stiinta

Carl Sagan, Isaac Asimov, Igor Akimuskin, Arthur C. Clarke, Andrei Bacalu – nume ale unor „traducatori” ai întâmplarilor extraordinare din stiintele si tehnologiile lumii în „limba” celor multi.
Carl Sagan, Isaac Asimov, Igor Akimuskin, Arthur C. Clarke, Andrei Bacalu – nume ale unor „traducatori” ai întâmplarilor extraordinare din stiintele si tehnologiile lumii în „limba” celor multi. Popularizatorii de stiinta, categorie aparte de scriitori (autori de „literatura de stiinta”, daca vreti…) si jurnalisti, foarte putini la numar – cu rubrici la noi, pâna la Revolutie, în „Contemporanul” (où sont les neiges d’antan?), Radio („Exploratorii lumii de mâine”, „Orizont tehnico-stiintific”), TVR („Mai aveti o întrebare?” „Universul cunoasterii”), ici-colo câte ceva prin vreun ziar sau vreo revista de provincie si bineînteles profesionistele „Stiinta si Tehnica”, „Magazin”, „Tehnium”,”Modelism”. Breasla pe cale de disparitie, mai nou, când economia de piata vrea senzationalul ieftin – iar stiintele lumii dau senzationalul, dar la ce cota? Tocmai de aceea, la o întâlnire, la Radio România Cultural, pe tema jurnalismului de stiinta, am hotarât consolidarea micului grup de ziaristi de stiinta pe care îi are tara. Nu trebuie sa cedam atât de usor în fata asaltului mizeriei zilnice din marile cotidiane si reviste si televiziunile de scandal, dimpotriva, trebuie sa facem front comun, atâtia câti mai suntem, la posturile de radio si televiziune din tara, în paginile publicatiilor generoase, în revistele profesioniste înca în viata. Mai ales ca, am aflat, jurnalistii de stiinta sunt organizati la nivel planetar, o a doua conferinta a lor tinându-se, nu de mult (în luna iulie 1999) la Budapesta (dupa prima, în 1992, la Tokio). Recenta conferinta s-a încheiat si cu o declaratie importanta a participantilor, spicuim din ea, în ideea ca apelul nostru va ajunge la ochii si urechile patronilor din presa: specialistii în popularizarea stiintei sunt, în primul rând, somati sa-si înteleaga responsabilitatile tot mai mari pe care le au fata de oameni, de informarea lor corecta; sa actioneze constient ca domeniul stiintelor si tehnologiilor este strâns legat de contextul social si politic; sa nu se lase împiedicati de barierele de limba si cultura în relatarile lor si sa convinga editorii, patronii, redactorii sefi de stricta necesitate a publicarii informatiilor din stiinta, a pregatirii speciale a jurnalistilor pentru acest scop; sa dezvoltam Internet-ul, cu alte limbi decât engleza, monitorizând onest informatiile de pe World Wide Web; sa ceara UNESCO înfiintarea unei asociatii a jurnalistilor de stiinta, chiar a unei federatii internationale cu propriul sau web-site, cu scolile de jurnalistica specializate. Sa nu cedam în fata facilului, a distractiei usoare si stupide – asta ne spun jurnalistii de stiinta ai lumii, reuniti în iulie la Budapesta. În consecinta, redactorii revistei de fata si cei ai mensualului „Stiinta si Tehnica” s-au hotarât sa ia taurul de coarne si sa întrebe daca ar fi luna octombrie, catre sfârsitul ei, potrivita pentru o întâlnire a celor care – înca – mai cred ca ziaristul de stiinta are, acum când stiintele si tehnologiile lumii explodeaza pur si simplu, un rol important de jucat, în bunul mers al zilei de astazi catre ziua de mâine?