Cascadele ofera, prin simpla cadere naturala a apei, o priveliste impresionanta si fascinanta si constituie unul dintre cele mai relaxante, dar puternice daruri ale naturii. Pentru amatorii de recorduri si dezvaluiri senzationale, mentionam ca la categoria „cea mai mare cascada din lume”, nu faimoasa Cascada a Ingerului din Parcul National Canaima (Venezuela) este liderul (desi are inaltimea de 891 de metri!), ci o alta incredibila cadere de apa, mai greu de vizitat, insa cu atat mai spectaculoasa. Ea se afla in ocean, la aproximativ 500 de metri adancime, in stramtoarea Danemarcei, intre Groenlanda si Islanda.
Parametrii acestor fenomene rarisime sunt halucinanti si depasesc datele despre cascadele de pe uscat. Astfel, largimea maxima a caderii de apa ajunge la 160 de kilometri (prin comparatie, Victoria, cea mai mare cascada de pe uscat, situata intre statele africane Zambia si Zimbabwe, masoara doar 1,5 km), iar inaltimea – sau mai corect adancimea? – acestei cascade subacvatice atinge un maxim de aproape 3.500 de metri. Se estimeaza ca debitul se situeaza intre 3,5 si 5 milioane de metri cubi pe secunda, „ridiculizand” cei 200.000 metri cubi pe secunda transportati de Cascada Niagara, situata intre Canada si SUA.
Secretul cascadei consta in diferenta de temperatura dintre apele arctice foarte reci ale Marii Groenlandei si Marea Irminger, usor mai calda. Deoarece moleculele din apa rece sunt mai putin active si ocupa mai putin spatiu decat apa calda, acestea se lipesc una de celalta, apa rece devenind mai densa si mai grea. Astfel, cand apa din Marea Groenlandei intalneste apa din Marea Irminger, aceasta curge sub greutatea sa pana la fund. La contactul cu solul apa din cascada formeaza un curent masiv care inlocuieste apa mai calda de la suprafata. Desi cascada din stramtoarea daneza nu este vizibila cu ochiul liber, se poate admira si cascada subacvatica Le Morne din Mauritius. De pe tarm, nimic nu pare deosebit in zona respectiva, dar imaginile aeriene prezinta un spectacol fascinant.
Expertii afirma ca, in parte, fenomenul nu reprezinta altceva decat o interesanta iluzie optica oferita de natura, o cascada adanca ce curge sub apa marii datorita subcurentilor puternici.
Vazut de sus, fundul marii apare ca o stanca abrupta, ca o margine de prapastie de pe care se revarsa apa, insa aceasta nu este mai adanca decat zona inconjuratoare. Efectul se datoreaza depozitelor de nisip si namol, iar culoarea apei este putin diferita, in functie de solul de pe fund, facand ca unele zone sa para mai adanci decat altele.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii