Parintele Armei H
Creator al fizicii cuantice, figura controversata, geniu nelinistit, în fine, o figura centrala în lumea stiintei, Edward Teller, fizicianul caruia îi placea sa cânte la pian Bach si Beethoven si care a avut un rol important în dezvoltarea erei nucleare, „parintele bombei cu hidrogen”, s-a stins în casa lui din Stanford, California, la vârsta de 95 de ani.
In urma cu 50 de ani, omenirea se afla în plin Razboi Rece, amenintarea atacului nuclear era mai vie ca niciodata si Teller a declansat la acea vreme o dezbatere aprinsa care nelinisteste, de atunci, lumea moderna.
Parintele Armei H
Creator al fizicii cuantice, figura controversata, geniu nelinistit, în fine, o figura centrala în lumea stiintei, Edward Teller, fizicianul caruia îi placea sa cânte la pian Bach si Beethoven si care a avut un rol important în dezvoltarea erei nucleare, „parintele bombei cu hidrogen”, s-a stins în casa lui din Stanford, California, la vârsta de 95 de ani.
In urma cu 50 de ani, omenirea se afla în plin Razboi Rece, amenintarea atacului nuclear era mai vie ca niciodata si Teller a declansat la acea vreme o dezbatere aprinsa care nelinisteste, de atunci, lumea moderna. Eforturile lui puse în slujba crearii armelor antiracheta, obsesive si sortite esecului, erau justificate de Edward Teller drept modul lui de a proteja SUA, tara care-l adoptase (nascut într-o familie de evrei, în Ungaria), împotriva ororilor pe care el însusi le adusese pe lume. Actiunile lui Teller au împartit atunci lumea stiintifica în doua tabere adverse si au creat o imensa si prelungita controversa asupra mostenirii lui, inclusiv nelinistitoarea dilema, daca opera lui din timpul Razboiului Rece a favorizat o periculoasa cursa a înarmarii nucleare sau o pace tensionata care a aju-tat la prabusirea Uniunii Sovietice si a comunismului de tip sovietic. Obstinatia lui, scriu William J. Broad si Walter Sullivan în New York Times, de a cauta sprijin pentru producerea bombei cu hidrogen, a dus la depunerea în 1954 a unei plângeri împotriva lui J. Robert Oppenheimer (director stiintific al „proiectului Manhattan”, care construise bomba atomica), fapt ce a dat nastere unei atitudini ostile fata de Teller, care i-a întunecat restul carierei. Edward Teller s-a nascut pe 15 ianuarie 1908, ca fiu al lui Max Teller, avocat, si Ilona Deutsch Teller, pianista. Probabil sub influenta mamei sale, Edward a devenit un bun pianist, motiv pentru care, în 1943, când s-a mutat la nou deschisa baza nucleara de la Los Alamos (New Mexico), bagajul sau includea si un pian Steinway, cumparat de sotia sa.Fara regrete În anul 2002, într-un interviu realizat de cotidianul USA Today, Teller continua sa creada ca insistenta lui încapatânata ca SUA sa construiasca o bomba cu hidrogen de mare capacitate, în anii 50, a fost lucrul cel mai bun în fata amenintarii sovietice. În anul 1963, Teller a fost cel care s-a opus Tratatului de interzicere a testelor nucleare si, mai târziu, a fost cel care a militat, în fata unui presedinte Reagan foarte receptiv la idee, pentru construirea unui scut cosmic antiracheta, poreclit „Razboiul stelelor”. De asemenea, i s-a dat pe mâna cel de-al doilea laborator de arme nucleare din SUA, proaspat înfiintatul Lawrence Livermore Laboratory. Avea vreun regret fata de aceste actiuni? a fost întrebat de USA Today. „Raspunsul meu e foarte simplu si este compus din doua litere: NU” a spus Teller. Totusi, controversa cu Oppenheimer ramâne o rana deschisa. La o jumatate de secol de la întâmplare, Teller înca tinea minte marturia lui, desi era de parere ca toti colegii sai au fost nedrepti cu el atunci când l-au acuzat de tradare. Una peste alta, însa, Edward Teller a fost un om de principii, facând de fiecare data ceea ce credea, indiferent ca asta l-a transformat, uneori, în paria. Detractorii l-au vazut ca pe un om cu doua fete, o personalitate divizata: cald, simpatic, idealist si cinstit si, în acelasi timp, maniac, coleric, periculos si prefacut. „Ca dr. Jekyll, Teller este pe deplin constient de partea lui întunecata” scrie fizicianul Alan Lightman, „ceea ce-i confera o adevarata postura tragica”. Se stie ca, pe de o parte, Teller a exercitat o mare influenta asupra politicii guvernamentale, sfaturile lui gasind porti deschise la presedintii Nixon, Reagan si Bush, dar si la Pentagon sau la Rockefeller, guvernatorul New York-ului, devenit apoi vicepresedinte al SUA sub Gerald Ford. Pe de alta parte, cei care i-au fost studenti spun despre Teller ca era un profesor si un lector de-a dreptul electrizant. Iubea, de asemenea, copiii si este citat un alfabet în care el atragea atentia asupra ambivalentei bombei cu hidrogen, de mii de ori mai nimicitoare decât sora ei atomica (A stands for atom; it is so small no one has ever seen it at all. B stands for bombs; the bombs are much bigger. So, brother, do not be too fast on the trigger…H has become a most ominous letter; It means something bigger, if not something better – „A, vine de la atom; e asa de mic ca nimeni nu-l vede. B vine de la bombe; bombele sunt ceva mai mari, asa ca, fratilor, nu va grabiti sa apasati pe tragaci… H (de la bomba cu Hidrogen) a devenit litera atotputernica; înseamna ceva si mai mare, dar nu si mai buna”). Într-adevar, Teller stia ce spunea. Daca bombele atomice, aruncate la Hiroshima si Nagasaki, au omorât câteva sute de mii de oameni, bomba H, sau „super” bomba, urma sa omoare instantaneu câteva milioane de civili. Contrar iluziei lui Edward Teller, desi cursa inarmarilor a atins cote aberante, bomba cu hidrogen n-a fost folosita niciodata.
Surprinzatoarea criza messiniana
Marea Mediterana a pierdut 70% din apa în urma cu 5,5 milioane...
Comentarii