Simulari virtuale, realizate pe calculator de catre experti australieni, sugereaza ca o combinatie de vânatoare intre oameni infometati si schimbari climatice dramatice au dus la disparitia impunatoarelor si puternicelor animale, acum peste 4.000 de ani.
Inaintea aparitiei acestei teorii oferite de inteligenta artificiala, oamenii de stiinta au sugerat ca vremea extrema sau bolile genetice ar fi putut conduce la disparitia speciei. Modelele au sugerat, de asemenea, ca mamutii au supravietuit mai mult timp decât se credea anterior, in locatii mai numeroase din Eurasia.
Animalele uriase pentru zilele noastre erau odinioara comune in America de Nord si Siberia, disparând in mare parte in urma cu aproximativ 10.000 de ani, potrivit specialistilor, dar cercetari mai aprofundate au descoperit dovezi concludente in materiale fosile din aceste zone ale planetei.
Mamutul lânos – ultima specie de mamuti supravietuitori – a aparut in urma cu 400.000 de ani in Asia de Est, când s-a desprins de specia mamutului de stepa. Avea inaltimea de circa 3,5 metri si o greutate de pâna la 6 tone, iar cea mai apropiata ruda de astazi este elefantul asiatic.
Populatii izolate au supravietuit pe insulele arctice pâna acum 4.000 de ani. Factorul-cheie reprezentat de cauza disparitiei lor ramâne un subiect fierbinte in rândul oamenilor de stiinta. Multi cred ca vânatoarea a dat lovitura fatala, desi acest lucru este contestat, insa se presupune ca incalzirea climei a dezechilibrat caracteristicile habitatului lor.
Mamutii lânosi sunt printre cele mai bine studiate animale preistorice, datorita descoperirii unor schelete congelate in solurile din zone salbatice ale Siberiei si Alaskai, a multor fildesi (deveniti pretios material de trafic ilegal), excremente, dar si a unor desene rupestre ce prezinta vânarea lor de catre oamenii primitivi. Simularile recente foarte complexe, au demonstrat ca disparitia acestor mamuti nordici care se hraneau cu mari cantitati de frunze de mesteacan ar fi contribuit la indesirea mestecenilor pitici in regiunile arctice.
Peisajul golas care reflecta o mare parte din radiatia solara (efectul albedo) s-a schimbat si a retinut o cantitate mare din caldura de la soare ducând la cresterea temperaturilor medii anuale.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii