Vom mânca animale clonate?
Anii în care se vorbea despre problemele etice ale clonarii au trecut, au trecut si anii în care se interzicea clonarea umana. Azi, în ciuda întrebarilor si a avertismentelor de altadata, s-a dat liber nu numai la clonarea umana, dar în cazul SUA, s-a dat tonul si în privinta alimentatiei deceniilor viitoare: vom mânca animale clonate! E bine pentru sanatate, e rau? Cine poate da un raspuns dezinteresat?
Un raport al agentiei americane pentru securitatea alimentara (FDA) estimeaza ca a consuma lapte sau carne provenind de la animale clonate nu reprezinta nici un pericol pentru sanatatea umana.
Vom mânca animale clonate?
Anii în care se vorbea despre problemele etice ale clonarii au trecut, au trecut si anii în care se interzicea clonarea umana. Azi, în ciuda întrebarilor si a avertismentelor de altadata, s-a dat liber nu numai la clonarea umana, dar în cazul SUA, s-a dat tonul si în privinta alimentatiei deceniilor viitoare: vom mânca animale clonate! E bine pentru sanatate, e rau? Cine poate da un raspuns dezinteresat?
Un raport al agentiei americane pentru securitatea alimentara (FDA) estimeaza ca a consuma lapte sau carne provenind de la animale clonate nu reprezinta nici un pericol pentru sanatatea umana. Ceea ce deschide calea comercializarii acestor tipuri de produse în SUA. Si daca ar fi vorba doar despre comercializarea acestor produse doar în SUA, n-ar fi nici o problema, numai ca în globalizarea intereselor americane, inclusiv a celor economice, aceasta masura se va raspândi rapid pe scara planetara. „Produsele comestibile, provenind de la animale clonate si sanatoase sau din progeniturile lor, nu par a produce riscuri majore pentru consumul alimentar în comparatie cu produsele provenind de la animalele non-clonate” afirma raportul publicat de FDA. Si cu toate ca acest raport nu da lumina verde pentru comercializarea imediata, o decizie urmând a fi luata începând de anul viitor, pasul a fost facut. Fermierii americani sunt foarte interesati sa cloneze animale pentru a îmbunatati calitatea turmelor prin copierea celor mai bune exemplare. Având în vedere costul unei clonari, e putin probabil ca animalele sa ia direct drumul abatoarelor. Mult mai probabil este ca laptele si carnea progeniturilor acestora sa ajunga pe piata în lantul alimentar. Cum era, însa, de asteptat, raportul FDA a declansat o vie reactie printre organizatiile consumatorilor americani. „Toate datele care au condus la acest raport, vin de la grupuri interesate, care sustin clonarea animala” a denuntat Carol Tucker Foreman, responsabil de politica alimentara a Federatiei consumatorilor din America (CFA), care a adaugat: „FDA actioneaza sub presiune politica pentru a promova clonarea animala, în loc sa promoveze sanatatea publica”. Alte voci vorbesc despre raport ca fiind rezultatul unei analize de suprafata, care nu ia în calcul reactia organismului uman pe termen lung si care trage niste concluzii eronate. „Exista o neliniste în rândul societatii americane fata de aceasta tehnologie” a recunoscut un oficial al FDA care însa nu a pus în discutie recomandarea raportului. O multime de oi, vitei, cai, porci si iepuri au fost clonati cu succes în lume dupa nasterea primului animal clonat în 1996, oaia Dolly. Dar Dolly, care s-a nascut dupa 276 de tentative nereusite, care au produs animale anormale, a fost eutanasiata în luna februarie a acestui an, din cauza ca suferea de anomalii cromozomiale si de o maladie pulmonara incurabila. A pune în circulatie, pentru consum, produse alimentare provenind de la aceste animale, fie ele si sanatoase, nu pune acum atât probleme de etica (în fond, etica se schimba de la an la an, daca e nevoie), cât probleme de sanatate pentru oamenii care consuma alimentele modificate genetic. Cu alte cuvinte, genele umane sunt în pericol de a fi modificate, la rândul lor.
Europa vrea reguli precise
Pâna la o evaluare serioasa si independenta politic, Europa se arata reticenta fata de comercializarea produselor modificate genetic. Autorizarea comercializarii noilor OMG a fost blocata, chiar cu câtiva ani în urma, la initiativa a cinci tari europene, Franta, Italia, Grecia, Danemarca, Luxemburg – carora li s-au alaturat apoi Belgia si Austria. O hotarâre a Uniunii Europene în acest caz este anuntata pentru luna decembrie, dar si asa, fabricantii care doresc sa comercializeze alimente transgenice nu o vor putea face înainte de 18 aprilie 2004, când va intra în vigoare legislatia, daca va fi adoptata. Se recunoaste ca Uniunea Europeana este sub presiunea puternica a SUA care au contestat „moratoriul” în fata Organizatiei mondiale a comertului (OMC). Organizatia Greenpeace afirma ca singurul motiv al Comisiei europene de a autoriza importurile americane de grâu modificat genetic, BT-11, este „de a-l împaca politic pe George W. Bush cu OMC”. Nimeni nu poate ascunde faptul ca în spatele acestei lupte politice, sanatatea oamenilor e pusa în umbra, si asta de dragul profiturilor uriase ale societatilor americane. Noua legislatie europeana, nascuta sub presiunea colosului de peste Ocean, va permite sa se traseze drumul OMG de-a lungul lantului de productie si distributie atât pentru consumatorul uman, cât si pentru furaje, care constituie debuseul principal al OMG în Europa si pentru care nu exista etichetare pâna acum. Industria va trebui sa eticheteze toate produsele derivate din OMG, cum ar fi uleiul de soia rafinat sau glucoza din amidon de porumb. Prezenta OMG va trebui semnalata plecând de la o concentratie de doar 0,9 la suta, procent sub care se considera ca prezenta este accidentala. Actualmente, sapte alimente transgenice asteapta autorizarea, printre care si porumbul produs de gigantul american Monsanto, care are deja un aviz stiintific favorabil. În anii ce vin, ne putem astepta la impunerea unor noi obiceiuri alimentare, niciodata experimentate pâna acum pe om.
Biserica mutata pe roti
Magnifica biserica din lemn rosu din Kiruna, considerata una dintre cele mai...
Comentarii