Denumirea stiintifica este Canis lupus data de Linne, la 1821, si face parte din familia Canidae, alaturi de caine, vulpe, sacal si enot. Dar nu asupra vietii acestui animal ne vom opri ci, vom afla cateva particularitati, pe care cercetatorii le-au descoperit in ultima vreme. Dupa cum sustin oamenii de stiinta in studiul publicat in Current Biology, lupii urla mai mult atunci cand un partener sau membru important al grupului paraseste haita.
Cand si de ce urla?
Cercetatoarea Friederike Range de la Universitatea de Medicina Veterinara din Viena, coautoare a studiului, declara: "Rezultatele noastre arata ca relatiile dintre animalele studiate pot explica variatiile de comportament pe care noi le observam la lupi atunci cand urla, altele decat in starea lor emotionala. Nu stiam ca exista o flexibilitate in ceea ce priveste durata urletului in functie de relatie. Durata urletului este definita de calitatea relatiei dintre animale". Multa vreme, oamenii de stiinta au fost preocupati de chemarile acestor animale. Acum au constatat ca "strigatele lor sunt unice, ei putand identifica fiecare individ doar dupa aceste sunete. Lupii par sa urle mai mult atunci cand indivizi de rang superior parasesc haita, tocmai pentru ca acestia joaca un rol important in viata sociala a animalelor. Este logic ca atunci cand acesti indivizi parasesc haita, restul lupilor sa doreasca sa reia contactul cu ei. Acelasi lucru se observa si la prieteni", explica dr. Simon Townsend, unul dintre coordonatorii cercetarii.
Studiul s-a efectuat cu animalele in captivitate, astfel incat, s-au putut masura cortizolul (hormonul de stres) din saliva animalelor, calculand nivelul de stres al acestora. Analizele au demonstrat ca urletele lupilor nu sunt influentate de stres ci, mai curand, de factorii sociali. "Lupii aleg sa urle pentru ca un membru important din haita a fost inlaturat si astfel ei decid sa pastreze legatura cu acesta. Asta inseamna ca lupii iau in considerare interactiuni sociale complexe si ca isi schimba comportamentul conform acestora, nu din instinct, ci pentru ca aleg asta", declara Holly Root-Gutteridge de la Nottingham Trent University, dupa cum avea sa prezinte BBC.
Mister vechi decriptat cu ajutorul ADN-ului
Unul din cele mai mari mistere ale istoriei evolutiei speciilor si anume originea speciei lupului din Insulele Falkdand si modul in care acesta a ajuns sa fie singura specie de mamifer de pe aceste insule izolate la peste 460 km de masa continentala a Americii de Sud, a fost, se pare, rezolvat. Teoriile mai vechi sustineau ca lupul ar fi ajuns pe acele locuri, pe blocuri de gheata sau pe poduri plutitoare de vegetatie, in timp ce alte teorii spuneau ca sud-americanii preistorici i-ar fi adus aici. Primele marturii despre existenta lupului din Insulele Falkdand (Dusicyon australis), specie disparuta, au venit de la exploratorii britanici, in anul 1690, care au vizitat insulele. Dar si Charles Darwin, in 1834, pe cand calatorea pe celebra nava Belgica, a intalnit misterioasele mamifere, colectionand unul. Folosind chiar acest specimen, alaturi de unul necunoscut pana acum, ce fusese impaiat si expus la Muzeul din Noua Zeelanda, cercetatori de la Universitatea din Adelaide au colectat mostre de ADN din craniile celor doua animale, iar dupa analiza au ajuns la concluzia ca lupul din Insulele Falkdand ar fi ramas izolat aici in urma cu 16.000 de ani, in timpul ultimei perioade glaciare.
Daca misterul originii fusese dezlegat, ramanea de aflat care a fost motivul pentru care Dusicyon australis era singurul mamifer de pe insule? Profesorul Alan Cooper, coordonatorul principal al echipei de cercetatori de la Universitatea din Adelaide declara: "Am strigat Evrika!, atunci cand geologii au identificat terasele submarine din largul coastelor Argentinei. A reiesit ca in ultima perioada glaciara, Insulele Falkdand erau legate de masa continentala printr-o fasie de uscat ingusta, care aparea, probabil, inghetata. Este posibil ca lupul sa fi ajuns pe insule cand urmarea vanatul, foci sau pinguini". Misterul lupului Dusicyon australis pare-se rezolvat. Cum ramane insa cu lupii nostri?
IOANA FLORIA
Comentarii