• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
miercuri, 4 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
miercuri, 4 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Mirajul mahalalei colosale

Mirajul mahalalei colosale

16 ianuarie 2003
in Glob
A A

          Se pare ca într-o frumoasa dimineata de vara, dramaturgul francez Jean Baptiste Racine (1639-1699) ar fi spus, constient ca nu exista nici o alta sansa pentru umanitate: Tragedia s-a instalat definitiv, nu ne mai ramâne decât sa scriem. Sub semnul acestui aforism incert, dar perfect valabil si astazi, îsi pune Vintila Ornaru mult asteptatul sau roman despre Bucurestiul de altadata, atât de viu si de prezent în cel de azi, intitulat de-a dreptul hiperbolic Mahalaua colosala.

          Se pare ca într-o frumoasa dimineata de vara, dramaturgul francez Jean Baptiste Racine (1639-1699) ar fi spus, constient ca nu exista nici o alta sansa pentru umanitate: Tragedia s-a instalat definitiv, nu ne mai ramâne decât sa scriem. Sub semnul acestui aforism incert, dar perfect valabil si astazi, îsi pune Vintila Ornaru mult asteptatul sau roman despre Bucurestiul de altadata, atât de viu si de prezent în cel de azi, intitulat de-a dreptul hiperbolic Mahalaua colosala. Ce reprezinta pentru Vintila Ornaru, pseudonimul literar al prozatorului atât de prezent în lumea literara româneasca de acum 4 decenii dar care a ales, în urma cu trei decenii, sa traiasca la Paris, ultimul sau roman?
          Tot ceea ce am de gând sa va înfatisez constituie doar o mica parte dintr-un roman intitulat „Mahalaua colosala”, cronica, fresca baroca a societatii românesti dintre cele doua razboaie adusa pâna spre zilele noastre. Miracolul vechiului oras, plin de cârciumi si magazine de-a lungul unei Dâmbovite tulburi, cu lautari si linii de tramvai serpuitoare, cu edituri si tiparnite, cu sedii de ziare înghesuite pe Sarindar, cu Capsa si Calea Victoriei si multime pestrita este ceea ce vrea Vintila Ornaru sa aduca la suprafata în paginile acestui roman. Si pentru asta îsi inventeaza un personaj fabulos, crescut din radacini mateine care traverseaza cu gratie întâmplarile imaginate. Bubu Lamot, acest superb barbat de rasa aproape Mateina, tatal de drept al „Mahalalei colosale”, îsi vindea opera pe preturi derizorii – o secarica, o para, o menta, o vodca, ori chiar pe degeaba – „ca sa fie masa bogata” – ca si când Ea – capodopera – ar fi aparut de mult ori ca si când s-ar afla sub teascurile tipografiei si el, excelent negustor de carte, îi facea cuvenita reclama din ajun de aparitie…
          Si se mai discuta si altfel; se vorbea de o anumita stare bizara, de o lene a lui balcanica, de o secatuire a fortelor creatoare, de o anumita acreala survenita din hârâiala cu mintile obtuze ale unor pretinsi redactori. Dar Bubu Lamot, surd la tot ce se discuta pe seama lui, totdeauna proaspat ras, în acelasi vesnic costum gris fer, camasa vesnic alba impecabil apretata, purtând la gât unul din faimoasele lui papioane – grena, bleumarin, verde de Verona – dar toate cu picatele albe, cu pantofii lustruiti ca oglinda era de gasit aproape în fiecare zi, dupa orele 11, adica dupa ce se dadea „Mira” cum spunea el, fie la Capsa, fie la Athenée, fie la Moldova, fie la Singapore, unde îsi avea întrunirile lui cu cei ce-l „adorau” si unde îsi exersa dezinvolt harul de povestitor, defrisând cu buldozerele impetuoase ale verbului sau terenuri virgine din… „Mahalaua colosala”.
          Vazându-1 cât e de imprudent si având certitudinea ca nimic din ceea ce povesteste n-a fost consemnat nici într-o fisa macar, i-am atras atentia ca s-ar putea ca intr-o buna zi mult asteptata lui „MAHALA” sa apara dar… sub un alt nume decât al lui. A facut ochii mari, pentru o clipa, apoi m-a linistit, surâzând cu aer de monarh.
          – Austerlitz-ul nu-i apartine decât lui Napoleon… Numai el stia cu adevarat ce-a fost la Austerlitz…
          – Si istoricii…
          – Sa fim seriosi. Tot ce s-a scris, e inventie, pastisa! si apoi sa-ti mai spun înca ceva, batrâne: via mea e extrem de bogata. Sunt struguri suficienti si pentru prigorii hoate. Si mai este ceva si asta e esentialul; verificam, verificam rezistenta materialului! si ca o încununare ca ceea ce spune o litera de evanghelie m-a ciupit zdravan de obraz: „Vive 1’empereur!”
          

ShareTweet
Articolul precedent

Limba prajita, cu ciuperci

Urmatorul Articol

Cum scapam de pendulul lui foucault

Articole Similare

Glob

Combaterea obezitatii se rasfrânge asupra meniurilor

2 februarie 2026

Lina Axmacher a cutreierat mult timp, cu pofta, scena culinara din New...

Glob

Caii pot simti frica la oameni

26 ianuarie 2026

Conform unui studiu realizat de o echipa de oameni de stiinta din...

Glob

„Razboi” împotriva alimentelor ultraprocesate

19 ianuarie 2026

Administratia americana „declara razboi” produselor ultraprocesate si zaharurilor adaugate în alimente, încurajându-i...

Glob

„Inamicul” soldatilor romani

13 ianuarie 2026

La frontiera nordica a Imperiului Roman, soldatii romani care aparau Zidul lui...

Glob

Cum au aparut pisicile domestice în Europa?

28 decembrie 2025

Fie ca sunt pisici din rasele Siameza, Persana, Maine Coon sau ca...

Glob

Mozaicul Ketton

22 decembrie 2025

Un mozaic roman descoperit recent în Marea Britanie înfatiseaza o versiune pierduta...

Urmatorul Articol

Friptura delicioasa

Chiftele de brânza

Fasole verde cu cascaval

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

29 ianuarie 1499 – S-a nascut Katharina von Bora

2 februarie 2026

Katharina von Bora (nascuta pe 29 ianuarie 1499 si decedata pe 20...

Citeste mai departe
Blitz

Rob Reiner – uriasul blând al Hollywoodului

2 februarie 2026

Rob Reiner (1947-2025), unul dintre cei mai iubiti si respectati creatori de...

Citeste mai departe
Blitz

Metamorfoze: de la cuvinte la forme

2 februarie 2026

Muzeul Cartii si Exilului Românesc din Craiova gazduieste, în perioada 15 ianuarie...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Cum sa „pacalim” guturaiul?

2 februarie 2026

Pentru cine nu stapâneste „memoria lexicala” a vremurilor din urma cu 50-60...

Citeste mai departe
Femina Club

Efect surprinzator

2 februarie 2026

Indemnul practicarii unei activitati fizice zilnice cu impact asupra starii de sanatate...

Citeste mai departe
Femina Club

Chiftele de legume

2 februarie 2026

250 g dovlecei, 250 g cartofi, 125 g morcovi, 125 g cascaval,...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.