Cutremurele, eruptiile vulcanice, furtunile solare sau alte fenomene naturale devastatoare ameninta tot mai des omenirea. Cercetatori ai scoartei terestre a Pamantului, considerati adesea prezicatori de catastrofe, au calculat periodicitatea si au anticipat producerea unor astfel de catastrofe. Dupa indelungate studii si observatii, au reusit sa afle ca intervalele de timp dintre astfel de cataclisme sunt mult mai mici decat se presupunea pana acum. Recent oamenii de stiinta au facut cunoscut rezultatul studiilor privind estimarea frecventei cutremurelor, eruptiilor vulcanice si furtunilor solare. Potrivit analizei lor, dezastrele naturale majore apar mult mai frecvent decat se credea pana acum.
Cat de des se intampla?
In revista Geophysical Research Letters, geofizicianul Jeffrey Lov de la US Gepological Survey (USGS) publica un studiu efectuat pe baza datelor privind catastrofele din ultimele doua secole, cu ajutorul carora a calculat cat de des se fac resimtite aceste calamitati. "Timpul relativ mic de estimare, desi determina oarecare incertitudine in rezultatele obtinute, ofera, totusi, o indicatie clara asupra faptului ca urgiile (catastrofele) naturale de mare intensitate au o periodicitate mult mai mare decat se presupunea pana in prezent in cercurile stiintifice". Astfel, cutremurele puternice de 9 grade pe scara Richter au loc la fiecare 25 de ani si nu de doua ori mai rar decat s-a crezut pana acum. O coliziune a placilor tectonice mari din Japonia, Indonezia sau Chile, asemenea celor din 2004 sau martie 2011, poate aduce cutremure care sa provoace tsunami oceanice, devastand regiuni intregi.
Nici eruptiile vulcanice nu sunt trecute sub tacere. Cele cu magnitudinea 6 au loc la aproximativ 40 de ani o data, adica, sustine J. Lov, de doua ori mai frecvent decat periodicitatea indicata in cataloagele de specialitate, oficiale. Astfel de eruptii au efecte asupra climei, ducand la racire, iar orasele din apropierea vulcanilor sunt distruse. Eruptia, din anul 1883 a vulcanului Krakatau (Indonezia), cu magnitudinea 6, a ucis aproape 40.000 de oameni. Eruptiile vulcanice dau mari batai de cap expertilor. Acelasi om de stiinta sublinia faptul ca "unii dintre vulcani, chiar daca sunt interconectati, momentul eruptiei unuia nu permite determinarea urmatoarei eruptii". Datele sale cu privire la frecventa dezastrelor naturale, raman, pana la urma, doar statistici.
Sursa eruptiilor vulcanice
Desi originile celor mai mari eruptii vulcanice din intreaga istorie nu sunt inca foarte clare pentru oamenii de stiinta, anul trecut au aparut noi indicii. Este vorba despre studiul depunerilor de lava bazaltica rezultata in urma unei eruptii ce-a avut loc acum 62 milioane (!!!) de ani vechime, in Insula Baffin din partea canadiana a Arcticii. Acestea (depunerile) sugereaza ca ar fi venit dintr-o anumita zona a mantalei Pamantului, mai precis din stratul alcatuit din roci plastice, aflat intre nucleu si scoarta. Curiosi din fire, cercetatorii s-au decis sa studieze si alte cinci mostre de lava bazaltica, inclusiv din Platoul Ontog-Java, din sudul Pacificului, rezultatul celui mai mare eveniment vulcanic din istoria Terrei. Toate cele sase zone cu depuneri de lava bazaltica poarta semnaturile chimice ale unui rezervor primitiv aflat la 2900 km sub suprafata Pamantului, in apropierea granitei dintre manta si nucleu. Matthew Jackson, geochimist la Universitatea Boston si colegul sau Richard Calrson de la Institutul Carnegie din Washington, descriu amanuntit, in revista Nature, descoperirea lor. Ei sustin ca "Rezervorul primitiv este bogat in elemente radioactive precum uraniu, thoriu si potasiu. De acolo se formeaza jeturi gigantice care se indreapta spre suprafata".
Anticiparea eruptiilor vulcanice
Recent, aceeasi publicatie face loc unui studiu efectuat de cercetatori de la Universitatea Blaise Pascal, potrivit caruia eruptiile celor mai mari vulcani de pe Terra pot fi prezise cu ani de zile inainte, pana nu demult acestea putand fi anticipate doar cu cateva luni. Predictia unor astfel de evenimente cu ani inainte, poate fi vitala. Cercetatorii francezi sustin ca toate calderele vulcanice (depresiuni vulcanice cu dimensiuni kilometrice) ar trebui monitorizate cu ajutorul unor instrumente sensibile moderne, pentru a putea receptiona din timp semnale ce pot sugera reactivarea vulcanica.
IOANA FLORIA
Comentarii