Sapata în placa de calcare tectonice cu care se continua la suprafata cristalinul versantului sudic al Muntilor Sebes, Pestera Sura Mare – este considerata datorita complexitatii sistemului, al proportiilor si al speleotemelor – pe cât de rare pe atât de impresionante – unul din cele mai grandioase fenomene carstice din România. Zona este puternic brazdata de pesteri, majoritatea active, strabatute de apele subterane ale pâraielor care curg în cristalin si apoi patrund în placa de calcar, fiind bogat împodobite cu concretiuni.
Sapata în placa de calcare tectonice cu care se continua la suprafata cristalinul versantului sudic al Muntilor Sebes, Pestera Sura Mare – este considerata datorita complexitatii sistemului, al proportiilor si al speleotemelor – pe cât de rare pe atât de impresionante – unul din cele mai grandioase fenomene carstice din România. Zona este puternic brazdata de pesteri, majoritatea active, strabatute de apele subterane ale pâraielor care curg în cristalin si apoi patrund în placa de calcar, fiind bogat împodobite cu concretiuni. Monumentala SURA MARE si interesanta Cioclovina cu Apa, în care au fost descoperite podoabele de chihlimbar si bronz din epoca Hallstattiana, alaturi de celelalte pesteri din aceasta zona, alcatuiesc o adevarata comoara pentru patrimoniul stiintific al mediului subteran din tara noastra. Accesul spre pestera Sura Mare este posibil cu trenul prin halta Ponor (linia Petrosani-Simeria), de unde, cu piciorul, se strabate satul Ponor iar apoi Ohaba. Urcând pe defileul Vaii Ohaba – drum foarte dificil când apele sunt crescute – dupa aproape o jumatate de kilometru se ajunge la gura pesterii. Dupa parcurgerea a peste 2000 m distanta de la intrare, te întâmpina frumoasele baldachine în forma de ciuperca. Galeria activa unica are o lungime de 3143 m iar intrarea este monumentala. Se patrunde destul de greu printre blocuri imense, apoi se traverseaza un lac. Ajunsi cu greu în prima sala de mari proportii, cu tavanul de 40 m înaltime, vom avea prilejul sa aflam ca aici au fost gasite resturi de ceramica neolitica si oase de animale domestice. În partea de est a salii, galeria cursului subteran îsi reia directia spre nord, fiind presarata cu dorne a caror adâncime nu trece de 2 m. Pâna aici nimic spectaculos. De-abia dupa parcurgerea a 1200 m apar formatiunile de calcit de mari proportii. Ele sunt formate dintr-o „palarie” sprijinita de peretii galeriei, din care se lasa sa curga în jos un baldachin ce atinge nivelul apei. Franjurile sunt colorate în galben ruginiu si alb, aceste formatiuni provocând o adevarata încântare. Trecerea greoaie, când pe deasupra când pe dedesubtul „ciupercilor”, face ca drumul sa fie obositor iar înaintarea anevoioasa. Si totusi… Dupa 2300 m distanta de intrare, ajungem în Sala Mare a pesterii care rasplateste cu prisosinta eforturile depuse. Pestera Sura Mare este unica în tara si pentru adapostirea celor mai numeroase colonii de lilieci în hibernatie. Dolinele sapate de apa în placa de calcar dau peisajului o înfatisare rar întâlnita. Turistii pot admira doar intrarea monumentala si sala de la intrare, deoarece este greu sa se încumete a patrunde în interior.
Prima rezervatie de casaloti din lume
Dominica, un mic stat insular din Marea Caraibilor, a anuntat crearea primei...
Comentarii