Este tatuajul cea mai veche forma de arta? Întrebarea si-o pun înca multi oameni de stiinta, chiar daca s-a dovedit, de-a lungul vremii (prin descoperiri arheologice), ca tatuajul este una dintre cele mai vechi forme de arta practicata de om. Nu se cunoaste înca locul unde oamenii au fost pentru prima data tatuati, ultimele descoperiri oprindu-se, undeva în Egiptul antic si poporul eschimos. Oriunde ar fi aparut, ceea ce stim este ca aceste însemne, difera de la o populatie la alta însa ideea ramâne aceeasi: cei tatuati faceau parte din clasa privilegiata.
Culoare, casatorie si ritual
Pe lânga faptul ca era o arta corporala si un mod de înfrumusetare, tatuajul reprezenta si o practica rituala cu profunde semnificatii spirituale si sociale. Folosirea diferitelor culori (rosu, violaceu sau negru) era un mijloc de-a recunoaste o întreaga populatie. În Insula Tahiti, de pilda, tatuajul reprezenta o adevarata podoaba si se executa pe tot corpul, la fel si în Noua Zeelanda, pentru ca pielea sa devina mai rezistenta. Foarte raspândit în lume este si tatuajul de casatorie despre care se crede ca ajuta sotul sau sotia sa se regaseasca dupa moarte. În Japonia exista credinta ca femeia netatuata înainte de casatorie, comitea un mare pacat, iar fata care nu suporta suferintele tatuajului era considerata nepregatita pentru casatorie, cât despre tânarul ce nu putea face fata durerilor tatuajului, se spunea ca e un luptator prost. De asemenea, în perioada preistorica, oamenii îsi tatuau pe corp figuri de animale având credinta ca astfel vor fi feriti de boli si dusmani.
Metode de tatuat
La început aceasta arta se realiza cu ajutorul unor ustensile din os sau ace foarte ascutite care urmau conturul unor desene, sabloane sau schite iar pentru colorarea desenului se foloseau (fiecare popor cu specificul sau), fie cerneala de China, obtinuta din carbune, foarte rezistenta fata de alte diverse culori, fie vopsele obtinute din plante, funingine tratata si multe metode greu de descris astazi. În secolul al XVII-lea, în Japonia, tatuajul a luat o mare amploare iar cei care pâna atunci foloseau pensula si culorile, treceau la ace si cerneala în diferite culori, în functie de dorinta clientului. Acest avânt a durat în Japonia pâna în 1720 când printr-un edict imperial, tatuajul a fost interzis. Interdictia a durat pâna la sfârsitul secolului al XIX-lea, când ordinul a fost anulat iar arta tatuajului s-a raspândit ca o molima. Cel mai mare maestru al tatuajului nipon este considerat Horiuno (n. 1843), munca lui de-o viata în arta tatuajului fiind reflectata astazi în Muzeul tatuajului deschis la Yokohama. Cum însa metodele de tatuaj trebuiau sa se înnoiasca, în 1876, Thomas Alva Edison a patentat chiar prima masina de tatuat care avea la baza un motoras electric. Ce s-a ales din aceasta inventie, nu se stie.
Mumia tatuata
„Printesa Altai” asa a fost numita mumia unei femei descoperita în Siberia si care se afla în muzeul Institutului de Arheologie si Etnografie din Novosibirsk. Cercetatorii care cred ca a fost înmormântata în urma cu 2500 de ani, au fost uimiti sa observe cât de bine s-a impregnat cerneala cu care era tatuata pe brate si pe degete, dupa cum scria Daily Mail. „Printesa” era îngropata alaturi de doi barbati si sase cai, semn ca ar fi fost o vindecatoare sau un povestitor. Cercetatorii considera ca tatuajele de pe brate si degete constituie un indiciu al statutului sau social. Natalia Polosmak, unul dintre cercetatori, spunea: „Cele mai multe tatuaje de pe corp simbolizau viata persoanei si mai ales, pozitia sa sociala. Femeia a fost îngropata alaturi de doi barbati ale caror trupuri aveau, de asemenea impregnate tatuaje”. Aceasta descoperire vine sa întareasca ideea ca tatuajele nu sunt doar o modalitate prin care oamenii se exprima, ci o traditie ce dureaza de aproximativ trei mii de ani.
IOANA FLORIA
Comentarii