O pâine a carei vechime a fost estimata la aproximativ 5.000 de ani a fost descoperita de arheologi în Turcia, unde este acum produsa din nou, alimentând interesul pentru culturile bazate pe soiuri stravechi de grâu, mai bine adaptate la seceta.
„Aceasta este cea mai veche pâine coapta cu drojdie ce a fost descoperita în timpul unei excavatii si care, în mare parte, a reusit sa îsi pastreze forma”, a declarat Murat Türkteki, arheolog si coordonator al sapaturilor din Küllüoba, o localitate situata la 35 de kilometri de orasul Eskisehir din centrul tarii.
„Pâinea reprezinta o descoperire rara în timpul unor sapaturi arheologice. De obicei, se gasesc doar firimituri. Dar, aici, ea a putut fi conservata pentru ca a fost arsa si îngropata”, a explicat el, referindu-se la descoperirea facuta publica. Rotunda si plata ca o turta, cu un diametru de 12 centimetri, pâinea din Küllüoba a fost descoperita în septembrie 2024, carbonizata si îngropata sub pragul unei locuinte ce a fost construita în Epoca Bronzului, în jurul anului 3.300 î.Hr.
O bucata din ea fusese smulsa, înainte ca pâinea sa fie arsa si apoi îngropata în momentul construirii locuintei. „Acest lucru ne face sa ne gândim la un ritual al abundentei”, a declarat Murat Türkteki.
Emotia descoperirii
În absenta unor înregistrari scrise, civilizatia anatoliana Küllüoba ramâne în mare parte misterioasa, la fel ca si obiceiurile locuitorilor sai de a-si îngropa casele înainte de a se muta în alta parte sau de a construi locuinte noi peste structuri vechi, formând astfel movile. În timpul Epocii Bronzului, Hatti, un popor din Anatolia care i-a precedat pe hititi, a trait în regiunea Eskisehir.
„Küllüoba era o aglomeratie urbana de marime medie în care erau prezente activitati comerciale, mestesugaresti, agricole si miniere. Exista în mod clar o anumita ordine familiala si sociala”, a explicat arheologul Deniz Sari.
Analizele au aratat ca pâinea a fost preparata din faina macinata grosier obtinuta din emmer, o varietate antica de grâu, si seminte de linte, iar frunza unei plante înca nedeterminate a fost folosita ca drojdie. Pâinea carbonizata a fost expusa la Muzeul de Arheologie din Eskisehir, informeaza AFP/Agerpres.
„Am fost foarte emotionati de aceasta descoperire. Vorbind cu directorul nostru de sapaturi, m-am întrebat daca am putea reproduce aceasta pâine”, a declarat Ayse Unlüce, primarita din Eskisehir.
Pentru a se apropia cât mai mult de reteta originala, angajatii primariei locale, dupa ce au analizat pâinea milenara, au ales sa foloseasca grâu Kavilca – întrucât stravechiul soi emmer nu mai exista în Turcia –, un sortiment apropiat, dar si stravechi, precum si bulgur si linte.
Grâu ancestral
În incinta Halk Ekmek („Pâinea poporului”, în limba turca), o brutarie municipala care produce pâine la preturi reduse, angajatii sai framânta manual 300 de pâini Küllüoba în fiecare zi.
„Combinatia dintre faina unui grâu ancestral, linte si bulgur are ca rezultat o pâine bogata, satioasa, saraca în gluten si fara conservanti”, a explicat Serap Güler, directoarea brutariei Halk Ekmek din Eskisehir.
Primele pâini de Küllüoba, vândute sub forma unor turte de 300 de grame pentru 50 de lire turcesti (aproximativ 1,12 euro), s-au epuizat în doar câteva ore. „Am fugit venind aici, pentru ca mi-era teama ca nu va mai ramâne niciuna la vânzare. Sunt curioasa sa cunosc gustul acestei pâini stravechi”, a explicat Suzan Kuru, o clienta.
„Aceste meleaguri au pastrat aceasta pâine timp de 5.000 de ani si ne-au oferit acest dar. Avem datoria de a proteja acest patrimoniu si de a îl transmite mai departe”, a adaugat primarita Ayse Unlüce.
Provincia Eskisehir, cândva bogata în surse de apa, sufera acum din cauza secetei.
„Ne confruntam cu o criza climatica, dar continuam sa cultivam porumb sau floarea-soarelui, care necesita multa apa. Stramosii nostri ne dau o lectie. La fel ca ei, ar trebui sa ne orientam catre culturi care necesita putina apa”, a adaugat primarita locala, care doreste sa relanseze în regiunea sa cultivarea grâului Kavilca, care este rezistent la seceta si la boli.
„Avem nevoie de politici publice foarte puternice în acest domeniu. Cultivarea soiurilor de grâu stravechi va fi un pas simbolic în aceasta directie”, considera ea.
NICUSOR DINCA
Comentarii