Barcelona, anul de gratie 1900. Un arhitect "cam visator si cel putin interesant" implinea 48 de ani si primea din partea Primariei un premiu pentru Casa Calvet. Marele sau proiect, Catedrala Sagrada Familia, incepuse in 1883. Dar undeva, in localul frecventat de rebelii numiti avangardisti, patronul permite unui tanar de 19 ani sa-si expuna lucrarile. Putini au admirat picturile, nimeni n-a cumparat ceva anume. Daca ar fi facut-o, ar fi devenit un om bogat. Pentru ca inca necoptul pictor debuta in acel an si inca semna "Blasco" (numele tatalui), dar din anul urmator se va iscali cu numele mamei, Picasso.
Era prima aparitie in public a lui Pablo Picasso (1881-1973), cel mai longeviv si mai renumit artist al secolului XX. Afirmatia nu este menita sa-l puna in umbra pe uriasul sau contemporan si compatriot, Salvador Dalí, insa pretul licitatiilor pentru Picasso vorbeste de la sine… Ca multi tineri care voiau sa rastoarne lumea, debutantul de la "Patru pisici" se lasa atras de magnetul junglei artistice din Paris, in 1904. Pentru cei cu buzunarele pline cu adierea primaverii exista vestita cladire a sarantocilor numita "Bateau Lavoir" (trad. liber Spalatoria epavei). Incepe "perioada albastra" a lui Picasso, cu tonuri sumbre izvorate dintr-un suflet trist si insingurat. Dar va izbucni repede "perioada roz", cand se va indragosti de Fernande Olivier. Se muta cu ea intr-un sat din Pirinei unde trece prin "perioada primitiva". Iar geniul nelinistit al tanarului de la "Patru pisici" explodeaza in 1907, cand "Domnisoarele din Avignon" promoveaza majestuos in arta stilul cubist.
Trebuie subliniat ca termenul "cubist" a fost evidentiat in premiera de criticul francez Louis Vauxcelles, in 1908, cand acesta s-a referit la compozitiile lui George Braque (1882-1963), care alaturi de Picasso va fi exponentul de baza al noului curent. De altfel, Braque si Picasso au fost buni prieteni si ambii au gandit la fel: arta clasica si figurativa se prafuise, suprafetele pot fi impartite in forme geometrice care sa simuleze si spatiul tridimensional, iar perspectiva nu mai este un reper esential. Nevoia arzatoare de a reda spatialitatea formelor i-a condus pe amandoi in perioada colajelor (faza sintetica a cubismului), in care relieful este mai bine reprezentat…
Clocotul creativ al artistului nu s-a oprit la cubism. Viziteaza cu entuziasm Italia si revine temporar la forme clasice si la jocuri de lumini si umbre (1923). Este perioada unui calm sufletesc relativ, oferit de casatoria cu balerina Olga Koklova (la casatoria din 1918, martor a fost Jean Cocteau). Dar casnicia lor se ofileste si Picasso plonjeaza in suprarealism, odata cu noua iubire, Dora Maar, artist fotograf care l-a "impins" spre realizarea capodoperei "Guernica" (1937, orasel basc bombardat de nemti). Se va inscrie in Partidul Comunist Francez (1944), dar si in fidelitatea fata de femei. Dupa Dora Maar urmeaza sculptura, olaritul si litografia, alaturi de iubite precum Françoise si Jacqueline. A primit "Premiul Stalin" (1950) si "Premiul Lenin" (1962), scandalizandu-l pe vechiul sau amic avangardist, André Breton. De altfel, din cauza vederilor sale politice, Picasso nu a fost niciodata prieten cu Salvador Dalí. Numai ca, in sufletul sau, el a dispretuit comunismul, asa cum reiese din jurnalele personale ale lui Jean Cocteau. Picasso a murit in 1973, in timpul unei petreceri oferite de sotia sa si la care el nu mai putea sa participe.
PAUL IOAN
Comentarii