Panteon crestin

          Sfintii Dimitrie
          
          Peste numai câteva zile, pe data de 26 octombrie, crestinii ortodocsi îl praznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Asa cum ne arata preotul Nicolae Barbu, acesta s-a nascut în a doua jumatate a secolului al III-lea.

          Sfintii Dimitrie
          
          Peste numai câteva zile, pe data de 26 octombrie, crestinii ortodocsi îl praznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Asa cum ne arata preotul Nicolae Barbu, acesta s-a nascut în a doua jumatate a secolului al III-lea. Mama sa era crestina dar tatal, care era prefect al Iliriei, nu primise botezul. Educat în spirit militar, dupa moartea tatalui ajunge general si prefect al Iliriei. Împaratul Diocletian (284-305) pornise o prigoana cumplita împotriva crestinilor, dar Sfântul îsi declara deschis credinta, îsi împarte averea saracilor, elibereaza sclavii si reuseste sa-l converteasca pe Lupu, administratorul averii.
          Imparatul vine la Tesalonic si îi cere sa se închine zeilor pagâni, dar Sfântul refuza, drept care este anchetat în anul 296, dupa care este batut, schingiuit si aruncat în închisoare. El reuseste totusi sa-l binecuvânteze pe un tânar crestin, Nestor, care, adus în arena îl doboara pe vestitul gladiator Lie, un ucigas de crestini. Moartea acestuia atrage furia cezarului care aflând de binecuvântarea tânarului ordona soldatilor sa-l ucida pe Sfânt în temnita sa. Acesta este strapuns de sulite în ziua de 26 octombrie iar gladiatorului Nestor este decapitat. Se spune ca la venirea soldatilor, Sfântul a ridicat mâna lasându-si coasta descoperita pentru a fi strapuns asemenea lui Iisus pe Golgota. Dupa moartea sa, conducatorul Iliriei i-a taiat capul, dar administratorul Lupu a îngropat trupul luându-i haina si inelul de general pline de sânge. Credinciosul Leontie face o racla de argint în care depune trupul Sfântului pe care, dezgropându-l, îl gasesti luminat, frumos mirositor si izvorâtor de mir. Cu acest prilej, omul se vindeca de o boala veche si venind la Tesalonic înalta o biserica pe locul temnitei în care suferise Sfântul.
          Împaratul Iustinian I (527-565) vrea sa ia moastele pentru a le depune în Sfânta Sofia, ctitoria sa. Apropiindu-se de racla, din aceasta ies scântei si împaratul renunta, cerându-si iertare. Dupa venirea slavilor în cetatea Sirmium, pe care o distrug în 604, moastele sunt duse la Salonic. Navala barbarilor din secolul IX-XII aduce multe nenorociri, dar, cu toate ca biserica este arsa, moastele ramân neatinse iar Sfântul devine ocrotitorul Balcanilor. În 1204 moastele sunt duse în Apus, la biserica San Lorenzo (Campo), uitate o vreme, transportate apoi la Roma în 1700 si readuse la Tesalonic în 1966. Sfântul Dimitrie este considerat ocrotitor al Craiovei iar în noaptea dinaintea sarbatoririi sale se face un foc traditional si se împart daruri.
          În ziua de 27 octombrie, a doua zi dupa sarbatoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, sunt praznuiti Mucenicul Nestor si Sfântul Dimitrie cel Nou din Basarabi. Acesta s-a nascut în vremea statului româno-bulgar, în 1186, în satul Basarabi din sudul Dunarii, într-o familie de români. Parintii îi mor de timpuriu, iar el se angajeaza cioban pentru a-si creste numerosii frati. Este un mare iubitor de animale, devine chiar prietenul unui urs care ii cara bagajele, ajuta la curatenia bisericii si îngrijeste mormintele parintilor. Logodnica sa moare înainte de nunta si el se calugareste ducând o viata aspra si locuind într-o pestera. Dupa moartea sa pietrele cad si blocheaza intrarea, iar el se arata în vis celor suferinzi facând minuni. Moastele sunt descoperite, duse la biserica din Basarabi si între 1769-1774 sunt aduse la Bucuresti de boierul Hagi Dimitrie si depuse în catedrala Patriarhala unde se afla si astazi.