Parisul – orasul luminilor, se mandreste cu multimea fantanilor sale, la fel de vestite ca fantanile Romei, care inmiresmeaza aerul udand cu maretie caldaramurile si vechile cladiri din piatra.
Impodobite cu statui simbolice, ce trezesc amintiri ascunse, fantanile evoca personaje istorice sau mitologice si fiecare dintre ele este legata de un moment sau eveniment istoric. Dintre toate acestea, cea mai glorioasa este Fantana Saint-Michel, aflata in apropierea unor monumente ilustre ca Saint Chapelle, Palatul de justitie sau Catedrala Notre-Dame. In mod surprinzator nu este la fel de populara printre turisti ca alte obiective turistice din zona, desi ghidurile turistice includ fantana in recomandarile lor.
Fantana, inalta de 26 de metri, a fost construita in 1860 de Gabriel Davioud, sub supravegherea urbanistului vizionar Eugene Haussmann si, adaposteste statuile din bronz ale unor himere inaripate si alte statui alegorice care imprastie apa.
Monumentala fantana domina piata Saint-Michel si este realizata in stil neorenascentist, este rezultatul muncii a noua sculptori, avand ca tema lupta dintre bine si rau.
Constructia ei face parte din planul de organizare si de reconstructie a Parisului din timpul lui Napoleon al III-lea, plan supervizat de cunoscutul Baron Haussmann. La ridicarea constructiei au fost folosite marmura rosie, granit verde si bronz.
In centrul lucrarii este prezentat Arhanghelul Mihail omorand diavolul. Statuia se afla intr-o nisa incadrata de patru coloane de marmura rosie. ~n partea de sus a coloanelor se afla patru statui de bronz, fiecare reprezentand cate o virtute. Acestea sunt: „Dreptatea”, realizata din bronz de Louis-Valentin Robert, reprezentata tinand in maini un cantar si o sabie; „Prudenta”, tinand un sarpe si o oglinda, opera lui Jean-Auguste Barre; „Curajul”, cu o piele de leu si un baston, este semnata de Claude-Jean Guillaume si „Cumpatarea”, tinandu-si fusta cu o mana, creata de Charles-Alphonse Guméry.
Statuia Arhanghelul Mihail apartine lui Francisque-Joseph Durét, iar stanca de sub picioarele acestuia a fost creata de Félix Saupin.
De o parte si de alta a fantanii se afla cate un dragon inaripat din bronz, creatii ale sculptorului Henri Alfred Hacquemart.
Constructia fantanii a suscitat o multime de discutii privitoare la statuia din centru. Davidoud ar fi vrut sa plaseze in nisa o statuie feminina reprezentand Pacea, idee care a fost respinsa. S-a optat pentru statuia lui Napoleon Bonaparte, dar si aceasta a intampinat o multime de proteste. Ultima propunere, care a si fost acceptata, cea a Arhanghelului Mihail luptand cu diavolul, a fost acceptata ca o izbanda a binelui impotriva raului.
Fantana a avut de suferit in anul 1870, in timpul Razboiului Franco-German si, mai tarziu, in 1871, in timpul Comunei din Paris, dar reparatiile au fost facute imediat in 1872 si consolidari in 1893.
Unii critici au protestat impotriva montarii ei pe un zid in loc de a incerca un plasament in centrul pietii, dar in prezent este integrata in peisajul urban si poate fi considerata punct de plecare pentru un tur pietonal in cartierul Latin. Recunoscuta pentru importanta sa istorica si artistica a fost inclusa in Lista Monumentelor Istorice pe 16 martie 1926.
IRINA STOICA
Comentarii