Aflata în judetul Timis, în plina câmpie banateana, în localitatea Semlacu Mic, comuna Gataia, Manastirea Saraca, are obste de calugari si hramul „Schimbarea la Fata”. Este o manastire ortodoxa, situata la aproximativ 67 de kilometri de Timisoara.
Nu se cunoaste momentul exact al întemeierii manastirii dar prima atestare documentara dateaza din 1270. Mai târziu este recunoscuta drept Centru de rezistenta împotriva catolicizarii fortate a românilor din Banat si surse franciscane o numesc „pepiniera de eretici”. La începutul secolului al XVIII-lea aici se afla o scoala de iconari.
In 1778, din ordinul împaratului Iosif al II-lea manastirea este închisa iar odoarele sunt transferate la Manastirea Mesici de lânga Varset (Voievodina) în Serbia.
In anul 1782, în urma unei licitatii organizate de autoritatile austriece, cladirile manastirii sunt cumparate de Ioan Ostoici, un dregator bogat din Timisoara si ramân în proprietatea acestuia 150 de ani. In tot acest timp se ruineaza, de unde si numele „Saraca”.
In anul 1932 manastirea este cumparata de Episcopia Caransebesului si redevine asezamânt monahal.
Desfiintata în urma decretului din 1959 functioneaza ca biserica de mir pâna în 1990 când se reia statutul de manastire. Primele lucrari de reparatii si restaurari au fost facute în 1963 si continuate pâna aproape de zilele noastre.
Biserica a fost rezidita din piatra si caramida în 1443 de calugarul Nicodim de la Tismana, trimis de Sfântul Nicodim Tismana si apoi în 1730 de Giuriciko Lazarevici si fiii sai, Nicolae si Chiriac.
Edificiul este în forma de cruce greaca cu bratele libere. Absida Altarului este circulara iar naosul este acoperit cu o turla octogonala. Exteriorul este sobru, lipsit de decoratii si pridvorul a fost adaugat în secolul al XIX-lea.
Fresca, de mare valoare artistica dateaza din 1730 când a fost refacuta peste pictura din secolul al XVI-lea.
Paraclisul bisericii are hramul „Sfânta Maria Egipteanca” si manastirea contine moaste ale acesteia pe lânga alte sfinte relicve.
IRINA STOICA
Comentarii