Martor tacut al istoriei, poarta triumfala de factura clasica, aflata în Berlin, este simbol al istoriei zbuciumate a Germaniei, a divizarii si reunificarii ei.
Inaugurata la 6 august 1791, se afla în una dintre cele mai vestite piete ale orasului (Pariser Platz), la marginea Bulevardului Unter den Linden care duce direct catre piata. Din secolul al XVIII-lea si pâna în secolul al XIX-lea, orasul era împrejmuit cu un zid vamal, cu functie de aparare, controlând accesul marfurilor si al persoanelor care veneau si plecau din Berlin.
Accesul se facea prin câteva „porti”, una dintre ele fiind Poarta Brandenburg, construita între 1734-1735 în stil baroc, de arhitectul Johann Philipp Gerlach. Decorata cu pilastri si trofee, avea alaturi o intrare pietonala ornamentata.
Demolata în 1788 este înlocuita cu noua poarta construita si finisata între anii 1789-1793 de Carl Gotthard Langhans cel Batrân.
Noul edificiu a fost înaltat la dorinta regelui Friedrich Wilhelm al II-lea dupa modelul Propileelor din Atena, prin care se facea accesul în Akropole. In acest fel, regele german voia sa se compare cu Pericle si sa transmita natiunii mesajul ca a adus în tara o epoca de aur printr-o politica înteleapta.
La doi ani dupa finalizarea Portii a fost amplasata deasupra acesteia o sculptura, „cvadriga” – un car tras de patru cai – ale caror frâie erau tinute de Victoria, zeita Triumfului. Statuia de bronz a fost montata în 1793, fiind opera a sculptorului Johann Gottfried Schadow.
De-a lungul timpului, sculptura a fost coborâta de pe poarta în câteva rânduri. In 1806, Napoleon a ordonat sa fie demolata si dusa la Paris. Returnata dupa înfrângerea împaratului, în 1814, a devenit un simbol al triumfului militarismului prusac si reamplasata în pozitia initiala.
In timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial, Poarta Brandenburg si cvadriga au fost grav avariate de bombardamente. Prin urmare, în 1956 s-a trecut la restaurarea monumentului, în timpul lucrarilor sculptura fiind înlocuita cu o copie.
Poarta are o înaltime de 26 de metri si o latime de 65 de metri, fiind compusa din 12 coloane dorice dispuse în doua rânduri si formând cinci treceri. Cea din mijloc este rezervata exclusiv familiei regale si oaspetilor de grad înalt.
Construita din piatra de nisip si marmura alba, poarta are un design simetric si colonade impunatoare. Decorul este sculptat detaliat, iar basoreliefurile prezinta momente istorice si mitologice, înfatisând zei, eroi si simboluri ale puterii.
In secolul al XX-lea, când Berlinul a fost împartit între cele patru puteri aliate, Poarta Brandenburg a ramas în zona de ocupatie sovietica. Odata cu constructia Zidului Berlinului, în 1961, Poarta Brandenburg a ramas inaccesibila cetatenilor din ambele parti ale orasului. Pe 22 decembrie 1989, la câteva saptamâni de la caderea Zidului Berlinului, Poarta Brandenburg a fost redeschisa în prezenta a aproximativ 100.000 de oameni, marcându-se astfel reunificarea Germaniei. Evenimentul a fost salutat cu entuziasm de germani si, ulterior, Poarta a fost supusa unor lucrari de restaurare pentru a i se reda întreaga stralucire.
Este un veritabil punct de atractie pentru turisti si un loc în care se desfasoara evenimente publice si ceremonii oficiale.
Conceputa ca o structura temporara pentru a marca intrarea triumfala a regelui Frederic Wilhelm al II-lea în Berlin, Poarta Brandenburg are o valoare culturala si istorica inestimabila, un monument iconic care emana o eleganta neoclasica.
IRINA STOICA
Comentarii