Asezat pe malul Marii Adriatice, capitala a provinciei cu acelasi nume, Ravenna este mentionat în primul mileniu î.Ch. ca un sat cu locuinte lacustre pe piloni, locuit de tribul umbrelor. S-a stabilit însa ca numele localitatii este de origine etrusca si se presupune ca acesta a fost initial Navena, provenind de la nave. Romanii au colonizat întreaga vale a Padului în secolul al II-lea î.Ch.
Octavian Augustus a construit portul Classis care gazduia 250 de corabii pentru paza Adriaticii în numele sau. In apropiere, împaratul Traian a înaltat un apeduct, iar în anul 402 Honorius a mutat aici capitala Imperiului Roman de Apus. Dupa moartea sa tronul a fost preluat de sora lui, Galla Placidia. I-a urmat fiul ei Valentinian, iar ea a fost rapita de vizigotii care au invadat Roma condusi de Odoric. Nu a avut însa de suferit, ci i-a convertit pe toti la crestinism, transformându-i în aliati, fapt pentru care i s-a ridicat un mausoleu, un simbolism paleocrestin, remarcabil prin mozaicurile sale. In diverse imagini apare ca sugestie apa cu porumbei care beau din izvoare si caprioare care se adapa în râuri. Printre motivele florale pot fi vazute figurile celor patru evanghelisti si ale Sfântului Lorenzo. Din aceeasi epoca dateaza si mozaicurile din Baptiseriul Neonian, o cladire octogonala acoperita cu un dom.
In anul 493 a avut loc cucerirea ostrogota cu înscaunarea lui Teodoric. Acesta construieste baptiseriul lui Arian ca sa umbreasca stralucirea monumentelor ridicate de Galla Placidia. De asemenea, ca adept al arianismului, hotaraste ridicarea unei biserici ariene ramasa neterminata, si convertita de bizantini în una ortodoxa cu numele Sant Apollinare Nuovo.
Dupa urcarea pe tron a lui Justinian, acesta împreuna cu sotia sa, împarateasa Teodora, construieste una dintre splendorile vremii, biserica San Vitale ale carei mozaicuri constituie un model dominant pentru tot ceea ce s-a construit ulterior. Imparatul si sotia sa apar însotiti de importanti membri ai curtii regale, iar Christ Pantocrator sta pe un glob de aur tinând în mâna „Cartea Intelepciunii” ce guverneaza lumea. Celelalte mozaicuri ale complexului marcheaza influenta si sosirea iconografiei orientale.
Mozaicul din partea din spate a absidei, reprezentându-l pe Christos încoronat, purtând Crucea Reînvierii, a confirmat valoarea spirituala a bisericii din Ravenna, întrecuta la vremea respectiva numai de Roma.
Atât Basilica San Vitale, cât si Basilica Sant Apollinare Nuovo au fost înscrise în anul 1996 pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Ravenna detine pe lânga biserici si palate si un monument de o deosebita importanta pentru cultura umanitatii – mormântul marelui poet Dante Alighieri, care a murit aici pe 14 septembrie 1321. Monumentul a fost realizat initial de sculptorul arhitect Pietro Lombadi la sfârsitul secolului al XV-lea, la comanda lui Bernardo Bembo, primarul Venetiei. Sarcofagul poetului se afla pe peretele din spate si contine un epitaf din 1327, iar deasupra are un basorelief sculptat de Lombardi, reprezentându-l pe Dante, gânditor la o masa de scris. In 1780, fara modificarea vechilor ornamente si sculpturi, mormântul a fost renovat în stil neo-clasic iar în 1921 peretii au fost acoperiti cu onix, baza sarcofagului fiind decorata cu o coroana de flori din bronz si argint.
Ramasitele pamântesti ale poetului au constituit obiectul unei aprige dispute între Ravenna si Florenta, orasul natal al lui Dante. Florentinii au câstigat si au venit sa preia osemintele, dar acestea fusesera ascunse de calugari si asa au ramas pâna în 1810. In prezent urna din Biserica Santa Croce din Florenta rezervata poetului este goala, iar locuitorii Ravennei sunt hotarâti sa-l pastreze în sanctuarul creat pentru odihna sa vesnica.
IRINA STOICA
Comentarii