Aflat in sud-vestul Canadei, pe tarmul Americii de Nord, intre fiorduri argintii, la gura de varsare a fluviului Fraser, orasul Vancouver este al treilea ca marime din tara sa, dupa Toronto si Montreal. Orasul a fost fondat la sfarsitul secolului al XIX-lea, dar calea spre tinutul respectiv a fost deschisa, pentru europeni, de James Cook. El a coborat pe tarmul unei insule de aici in 1778. In 1791, Jose Maria Narvez a descoperit gurile fluviului Fraser, iar in 1792, George Vancouver, cel care il insotise pe Cook in urma cu 14 ani, a sosit pe aceste tarmuri. In 1793 Alexandru Mackenzie venea si el aici, dupa ce traversase Muntii Stancosi.
Primii colonisti s-au stabilit in zona in 1865. In 1867, pe tarmul sudic al fiordului Burard a sosit John Deighton, aducand cu el o impresionanta incarcatura de whisky. El a promis bautura din belsug taietorilor de lemne, daca il vor ajuta sa ridice un bar. Lucrarea a fost executata in 24 de ore si in jurul ei s-a dezvoltat asezarea numita Gastown in vreme ce patronul barului a fost poreclit Gassy Jack. In acelasi timp pe o insulita din mlastinile Golfului False Creek, vizavi de comunitatea taietorilor de lemne din Granville, chinezii ridicau Chinatown.
In 1885 in albia raului Frazer s-a descoperit aur si acest lucru a constituit o irezistibila atractie pentru mii de aventurieri. In 1886 ajunge aici calea ferata care traversa Canada si localitatea cunoaste o perioada infloritoare devenind oras si primind numele navigatorului Vancouver. In acelasi an este distrusa de un cutremur dar pagubele sunt repede inlaturate. Orasul a fost favorizat atat de completarea caii ferate transcontinentale, in 1887, cat si de constructia Canalului Panama intre 1914-1920, pietele din estul SUA si Europa devenind in acest fel mult mai accesibile.
Dupa Cel de al Doilea Razboi Mondial a urmat o noua perioada de inflorire. Exista aici o rafinarie de petrol si pe langa Universitatea Columbia din 1908 au fost construite: Universitatea Simon Fraser (1963), Institutul Politehnic (1964), Catedrala (1991). Orasul are de asemenea un interesant Muzeu de Antropologie, Planetariumul „H.R. Mac Millan”, companii de teatru, opera si balet. Este localitatea canadiana cu cei mai multi imigranti chinezi. Societatea canadiana, deosebit de toleranta, s-a consolidat in special dupa 1997, cand zeci de mii de chinezi bogati din Hong Kong au venit aici si s-au stabilit pe dealurile din jur, in urma preluarii de catre chinezi a vechii enclave coloniale britanice.
Chinatown pastreaza toate trasaturile specifice vietii din tara de origine. Sunt aici numeroase baruri, restaurante cu profil chinezesc, magazine cu marfuri exotice. In apropierea cartierului se afla o gradina, singura in stil clasic din afara Chinei, manifestand principiile traditionale Yin si Yang. In 1970 vechiul Gastown, acum un cartier macinat de vreme, a fost transformat intr-o zona de afaceri stralucitoare. Vechile birouri din secolul al XIX-lea au fost transformate in buticuri, restaurante si galerii de arta. Strazile pavate cu caramida sunt luminate de vechi lampadare si sunt strabatute zilnic de comercianti si cete de muzicieni si alti artisti.
In zona, pe Water Street, se afla un ceas electric celebru, despre care oamenii cred insa ca este actionat de vapori care ies din pamant si legenda este prea frumoasa ca sa fie risipita. In vechiul tribunal este deschisa Galeria de Arta a orasului si in partea de nord a cladirii este amenajat un spatiu pentru intrunirile politice. Partea de sud este un loc de intalnire pentru tineri, jucatori de sah, oameni de afaceri care se instaleaza pe treptele galeriei. Jumatate din peninsula este acoperita de un parc imens, Parcul Stanley, realizat de Frederick Law Olmsted cel care a creat si Central Park din New York. Este un loc indragit de locuitori care se bucura admirand de aici splendorile orasului.
IRINA STOICA
Comentarii