Aflata în municipiul Galati, Biserica „Vovidenia – Intrarea în Biserica a Maicii Domnului” a fost ctitorita în 1790 de banul Ion Vârja si sfintita în acelasi an de protopopul G. Avram. In timpul Revolutiei de la 1821 a fost arsa de turci împreuna cu celelalte biserici din oras. A fost reparata si sfintita în 1823 de episcopul Râmnicului Gherasim Clipa. Pâna în 1853 a servit drept catedrala a orasului.
Opera a arhitectului Ion Cârja, biserica este construita în plan triconc cu elemente arhitecturale si decorative specifice arhitecturii religioase moldovenesti. Pronaosul este acoperit cu o bolta în leagan, iar naosul cu turla Pantocrator care se micsoreaza treptat cu un brâu median din caramizi asezate în muche, sub cornisa existând un sir de ocnite.
Reparatii impor-tante au fost efectuate în 1886, facându-i-se si o noua sfintire în ziua de hram. In 1901 a fost ridicata turla-clopotnita de pe pridvor. Grav avariata în timpul bombardamentelor americane din 1944 si-a întrerupt activitatea fiind reluata un an mai târziu.
Intre 1951-1964 au fost desfasurate ample lucrari de reparatii si începând din 1957 pictorul Ioan Musceleanu a refacut interiorul în tempera si a poleit catapeteasma cu foita de schlagmetal. In 1977, dupa avariile suferite în urma cutremurului, s-a propus demolarea ei, dar a fost salvata. Dupa cutremurul din 1990 s-au prabusit turlele, iar reparatiile au durat pâna în 1994. Pictura a fost refacuta între 1995-1997 de Cristian Condurache, Petru Tulei si Dan Balan. A fost din nou sfintita în anul 2002.
Biserica ramâne un reper important pentru istoria noastra, fiind legata de personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Aflata la câtiva pasi de Casa Cuza, este locul în care venea sa se roage familia viitorului domnitor.
In 1867, la data de 5 septembrie, acesta si Costache Negri au fost alesi deputati ai Divanurilor Ad-hoc si aici au depus juramântul, fapt atestat de o placa memoriala montata în 2002, prin grija preotului Constantin Pelin.
In 1863 domnitorul si sotia sa au petrecut aici Sfintele Pasti, iar în 1865 este prezent la înmormântarea mamei sale, Sultana Cuza. Aceasta este îngropata în curtea bisericii, în partea dreapta, în dreptul Altarului si mutata apoi la Ruginoasa în 1873.
In curte se afla un cenotaf al acesteia în dreptul caruia în fiecare an, pe 24 ianuarie, se tin slujbe pentru odihna eroilor unirii.
IRINA STOICA
Comentarii