Desfasurata în secolul al XV-lea î.Hr., batalia de la Megiddo, reprezinta unul dintre cele mai importante evenimente militare din Antichitate. Ea a opus fortele egiptene conduse de faraonul Thutmose al III-lea unei coalitii mari de state vasale canaanite, conduse de regele din Kades.
Considerata prima batalie descrisa în detalii relativ fiabile, ea marcheaza si prima utilizare înregistrata a arcului compozit, precum si primul bilant de victime si prazi. Toate informatiile provin din surse egiptene, în principal din inscriptiile hieroglifice de pe peretii templului lui Amun-Re de la Karnak, scrise de scribul militar Tjaneni.
Data bataliei este plasata, conform cronicii egiptene, în anul 23 al domniei lui Thutmose al III-lea, pe 21 a primei luni din al treilea anotimp. Multi istorici o situeaza la 16 aprilie 1457 î.Hr., desi alte estimari propun 1479 sau 1482 î.Hr. Aceasta campanie a fost prima mare actiune militara a lui Thutmose al III-lea faraonul fiind decis sa restabileasca dominatia egipteana în Levant.
Revolta canaanita a fost orchestrata de regele din Kades, aliat cu regele din Megiddo si alti conducatori din Siria, Aram si Canaan. Thutmose al III-lea a mobilizat împotriva lor o armata de aproape 20.000 de oameni, inclusiv care de lupta si infanterie, pornind din fortareata de granita Tjaru spre Gaza, apoi spre Yehem.
Aici s-a ivit dilema strategica: trei rute duceau spre Megiddo prin Muntii Carmel. Cele nordice si sudice erau sigure, dar lungi; ruta centrala prin defileul Aruna (Wadi Ara) era directa, dar periculoasa, permitând doar înaintarea în sir indian.
Generalii l-au sfatuit pe faraon sa evite riscul, dar Thutmose a ales calea neasteptata, crezând ca inamicul va anticipa ruta sigura. El a condus personal avangarda, eliminând pichetele rebele si iesind neasteptat în Valea Jezreel. În dimineata urmatoare, egiptenii au atacat prin surprindere.
Armata lui Thutmose, dispusa în formatie concava cu trei aripi, a spart linia inamica. Coalitia ca-naanita a cedat rapid, fugind spre Megiddo. Soldatii egipteni s-au oprit sa prade tabara adversa, capturând 924 de care si 200 de armuri si permitând astfel multor fugari sa intre în cetate.
A urmat un asediu de sapte luni. Regele din Kades a reusit sa iasa din încercuire, dar orasul a capitulat. Egiptul a luat numerosi prizonieri, animale, arme si trofee regale. Dând dovada de marinimie, Thutmose a crutat orasul si pe locuitorii sai.
GABRIEL TUDOR
Comentarii