Desi atat de cantat si laudat de poeti, astrul noptii pare „vinovat” de o multime de evenimente dramatice petrecute pe Terra, de la declansarea de maree puternice sau a avalanselor pana la cresterea agresivitatii „lunaticilor” – s-a observat ca in noptile cu Luna plina nivelul criminalitatii cunoaste o crestere alarmanta. Un alt aspect controversat legat de prezenta satelitului natural al Pamantului il constituie posibilitatea ca apropierea maxima a Lunii de planeta noastra sa stimuleze activitatea tectonica, ducand la producerea unor eruptii vulcanice si seisme.
Perigeul lunar ar putea afecta climatul planetar?
Era firesc, din acest punct de vedere, ca ziua de 19 martie sa fie considerata de multi pamanteni si nu neaparat doar de cei care cred in teoriile apocaliptice, ci si de unii savanti, una de „risc major”, din punct de vedere al activitatii seismice. Exista temeri ca in momentul cand Luna se va apropia la cea mai mica distanta de noi din ultimele doua decenii (doar 356.577 km, fata de distanta medie de 384.000 km) forta de atractie gravitationala exercitata de astrul noptii sa tulbure puternic „maruntaiele” Pamantului, generand valuri uriase, eruptii vulcanice si chiar seisme de mare intensitate – recentul cutremur din Japonia, ca si eruptia vulcanica de aici, fiind puse pe seama acestui fenomen astronomic .
Unii si-au exprimat chiar convingerea ca acest „perigeu lunar”, cum este numit in limbaj de specialitate, ar putea afecta climatul planetar, pe termen scurt. Dupa cum se stie, orbita lunara nu are forma circulara, ci eliptica. La punctul cel mai apropiat de Terra – perigeul – Luna apare pe cer mai mare si mai stralucitoare, in vreme ce la cel mai indepartat – apogeul – pare mai mica si mai palida. Un perigeu lunar are loc o data pe luna, dar perigeul de peste cateva zile va coincide cu momentul de Luna plina – o combinatie survenita doar o data la cativa ani.
Savantii sunt sceptici
Astfel de „superluni” au mai avut loc in 1955, 1974, 1992 si 2005, ani in care au avut loc si fenomene meteorologice extreme. De pilda, tsunami-ul care a ucis sute de mii de persoane in sud-estul Asiei, in decembrie 2004, a avut loc cu doar cateva zile inainte de „superluna” din ianuarie 2005, in vreme ce in ziua de Craciun a anului 1974 un teribil ciclon, numit Tracy, a distrus din temelii orasul australian Darwin. Intr-un asemenea context nu-i de mirare ca milioane de oameni din intreaga lume asteapta cu teama ziua de 19 martie, convinsi ca dezastrele naturale din trecut s-ar putea repeta.
De cealalta parte a baricadei, adeptii stiintei conventionale sustin ca nu este vorba decat de simple coincidente si ca nu exista de fapt o legatura intre apropierea Lunii si producerea de cutremure. „Este posibil ca Luna sa se afle cu cateva sute sau cateva mii de kilometri mai aproape de Pamant la perigeu, dar acesta este un eveniment nesemnificativ”, spune astronomul britanic David Harland, in vreme ce Pete Wheeler, de la Centrul International de Radioastronomie este de parere ca avertismentele privind iminenta unei „apocalipse selenare” ar trebui privite cu scepticism.
„Seismele si eruptiile vulcanice se produc oricum, declansarea lor nu are legatura cu perigeul lunar. Cel mult vom avea un reflux mai scazut si un flux mai ridicat, la nivelul oceanului planetar, dar nimic altceva. Desigur, daca te straduiesti, asa cum fac adeptii acestor teorii catastrofice, sa gasesti asocieri intre evenimente astronomice si dezastre naturale o poti face. Nu uitati ca in trecut alinierile planetare au fost considerate de rau augur, generatoare de revolutii sau razboaie, fara ca o asemenea ipoteza sa fie veridica”, releva Wheeler.
Comentarii