Una dintre cele mai ilustre opere ale literaturii americane, cartea lui Harper Lee, publicata in 1960, a fost rasplatita cu premiul Pulitzer, influenta ei asupra miscarii de eliminare a segregatiei rasiale fiind considerata, de catre critici si analisti politici, drept „remarcabila”. Cartea exploreaza problema rasismului si a drepturilor civile in Sudul american al perioadei interbelice. Vazuta din prisma lui Scout Finch, o fetita precoce, in varsta de 8 ani, povestea reflecta eforturile tatalui pustoaicei, avocatul Atticus Finch, de a dovedi nevinovatia unui om de culoare, acuzat pe nedrept ca ar fi violat o femeie alba. A realiza un film dupa o carte de asemenea anvergura si greutate parea o sarcina aproape imposibila. Si totusi, regizorul Robert Mulligan s-a incumetat la o asemenea sarcina, iar adaptarea realizata de el, avandu-l in rolul principal pe Gregory Peck, a atras aprecierea unanima a publicului si criticii, filmul cucerind trei Oscaruri, pentru cel mai bun actor, cel mai bun regizor si cel mai bun scenariu.
Willy Wonka si fabrica de ciocolata
Britanicul Roald Dahl este un nume putin cunoscut, in lumea autorilor de literatura pentru copii, cartea care i-a adus o efemera celebritate, Charlie si fabrica de ciocolata fiind mai faimoasa prin ecranizarea realizata in 2005, cu Johnny Depp in rolul principal. Putini stiu insa ca, inainte ca maestrul suspansului, Tim Burton, regizorul peliculei din 2005, sa-si incerce mana asupra acestui ispititor subiect, cartea a mai inspirat o creatie cinematografica, in 1971, considerata de criticii de film mult mai valoroasa decat „epigonul” ei de peste trei decenii. Este voba despre Willy Wonka si fabrica de ciocolata, in care Gene Wilder face un rol de zile mari, care i-a adus, de altfel, si o nominalizare la Globul de Aur. El reuseste sa intre mult mai bine decat Depp in pielea excentricului magnat Willy Wonka, care, plictisit de viata monotona, petrecuta in singuratate, decide sa ofere cinci banuti de aur, ascunsi in tot atatea batoane cu ciocolata, copiilor din lumea intreaga. Cei cinci castigatori sunt patru prichidei grozav de rasfatati si un baietel sarac, Charlie, care, dupa calatoria fantastica prin fabrica de ciocolata a lui Wonka, va dobandi marele premiu – ciocolata gratis pentru toata viata. Pelicula a starnit o imensa valva, la data respectiva, prin folosirea unor imagini „psihedelice” si a unor tehnici revolutionare de filmare.
Nasul
Initial, a fost o carte, scrisa in 1969, de Mario Puzo. Apoi a devenit un fenomen. E drept, dupa ce Francis Ford Coppola realiza, in 1972, versiunea cinematografica a romanului lui Puzo, cu Marlon Brando ca don Vito Corleone si Al Pacino in rolul fiului lui, Michael Corleone, nimeni nu-si imagina ca aceasta capodopera, distinsa cu trei Oscaruri, ar mai putea fi completata cu ceva. Si totusi, au mai aparut doua continuari, una in 1974 si una in 1990, desi ele nu s-au ridicat la inaltimea originalului, considerat, in urma unui sondaj din 2008, al doilea cel mai bun film al tuturor timpurilor, dupa Cetateanul Kane.
Inchisoarea ingerilor
Inspirat de romanul lui Stephen King, Rita Hayworth si izbavirea din Shawshank, filmul care a rulat la noi cu titlul Inchisoarea ingerilor spune povestea bancherului Andy Dufresne, care este intemnitat, timp de aproape doua decenii, in inchisoarea din Shawshank, sub acuzatia ca si-ar fi ucis sotia si pe amantul acesteia, in ciuda faptului ca este nevinovat. Prietenia lui cu un alt detinut, Ellis Redding, il ajuta sa suporte privatiunile vietii dupa gratii si in final el isi va redobandi libertatea, printr-un uimitor concurs de imprejurari, evadarea lui fiind o pledoarie pentru dorinta umana de libertate. Ambii protagonisti, Tim Robbins si Morgan Freeman, au fost nominalizati, in 1994, la premiul Oscar, pentru prestatia lor in aceasta pelicula, care si-a atras si admiratia autorului cartii, Stephen King.
Pacientul englez
Romanul lui Michael Ondaatje, Pacientul englez, a trecut aproape neobservat in 1993, atunci cand a fost publicat. A fost nevoie de aparitia filmului omonim, in care evolueaza Ralph Fiennes, Kristin Scott Thomas si Juliette Binoche, pentru ca o intreaga lume sa urmareasca, emotionata, povestea tragica de iubire dintre contele Laszlo de Almasy, un aventurier ungur, si Katharine Clitfon, o bogata englezoaica.
Diavolul se imbraca la Prada
Romanul, din 2003, al lui Lauren Weisberger, spune povestea unei visatoare absolvente de colegiu, Andy Sachs, care se muta la New York pentru a-si urma visul de a deveni jurnalista. Realitatea e insa mult mai cruda decat visele ei si dupa mai multe refuzuri si interviuri esuate, ajunge sa lucreze pentru o „scorpie in blana”, redactor-sef al unei reviste de moda, Miranda Priestly. Cartea nu s-a bucurat de un succes deosebit la lansare si abia dupa ce regizorul David Frankel a transpus-o pe ecran, a devenit un best-seller. In rolul tiranicei Miranda, Meryl Streep ne ofera o performanta de zile mari, pentru care a si fost, de altfel, nominalizata la Oscar.
GABRIEL TUDOR
Comentarii