Cuptorul traditional din incinta Muzeului Satului din Baia Mare va fi pus la dispozitia gospodinelor care intentioneaza sa îsi pregateasca preparatele pentru masa pascala.
„Ne-am gândit sa oferim posibilitatea celor care locuiesc în oras si doresc sa îsi coaca cozonacii sau alte preparate la cuptorul taranesc, afara, în curtea muzeului. Cuptorul traditional va fi încalzit cu lemne, iar toate preparatele coapte aici vor avea un gust deosebit. E cunoscut faptul ca mâncarea gatita cu lemne are un gust aparte si ofera o anumita aroma preparatelor. Atât cozonacii, dar si friptura coapta la cuptor au mici secrete care tin si de întretinerea focului, lemnele folosite. Gestul nostru e de a încerca si a-i convinge pe oameni ca obiceiurile de altadata mult mai simple ca cele contemporane, aveau o anumita frumusete si încarcatura în viata unei gospodarii, îndeosebi în apropierea sarbatorilor importante de peste an. Muzeul Satului încearca si în acest mod sa reînnoiasca o traditie aproape disparuta, gatitul la cuptor”, a declarat directorul muzeului Monica Mare. Angajatii muzeului vor încinge cuptorul si întretine focul, iar gospodinele se vor asigura de procesul coacerii, informeaza Agerpres.
„Cuptorul va fi încins, pregatit cum trebuie pentru o astfel de operatiune, iar persoanele care doresc sa îsi coaca preparatele au doar sarcina de a se asigura ca procesul de coacere e cel potrivit. Sigur, gospodinele din oras care doresc sa încerce aceasta originala coacere a bunatatilor trebuie sa vina de acasa cu toate gata pregatite, doar pentru a le coace la cuptor”, a adaugat Monica Mare.
Ea a mai punctat ca pregatirea cuptorului pentru coacerea preparatelor va avea loc în Sâmbata Mare, începând cu ora 10:00, iar actiunea se va încheia la ora 14:00.
Muzeul Satului din municipiul Baia Mare este printre cele mai vizitate obiective turistice din judetul Maramures, iar în incinta se afla vechi case din lemn sau lut, bunuri gospodaresti reprezentând cele patru zone etnografice. De asemenea, în interiorul muzeului se afla si o veche bisericuta din lemn, datând din anul 1630, adusa din satul Chechis, lacas care în di-verse sarbatori de peste an se tin slujbe religioase. Accesul la cuptor se face pe baza biletului de intrare, pret bilet – 6 lei.
Ipostaze feminine în gravura
Muzeul de Arta Piatra-Neamt (Piata Libertatii, nr. 1) organizeaza o expozitie inedita de gravuri semnate de artiste reprezentative ale mijlocului secolului 20, în cadrul unui demers curatorial ce propune recuperarea istoriografica a gravurii feminine. Expozitia omagiaza si contributia semnificativa pe care artistele au avut-o în dezvoltarea gravurii românesti. Proiectul expozitional reuneste 30 de lucrari de gravura, din patrimoniul muzeal nemtean, semnate de artiste reprezentative ale epocii: Hortensia Masichievici – Misu, Eva Cerbu, Corina Beiu Angheluta, Ana Iliut, Natalia Matei, Lidia Mihaescu, Lucia Cosmescu, Adriana Mihailescu si Maria Manolescu. „Într-un context dominat de constrângeri ideologic-socialiste, perioada 1956-1963 marcheaza o etapa de consolidare si o redefinire a gravurii moderne românesti si, în acelasi timp, afirmarea unor voci feminine distincte în artele grafice. Artistele acestei generatii au stiut sa transforme tehnica în poezie, iar restrictia în expresivitate, redefinind limbajul grafic în România anilor ’50-’60, marcând o etapa de tranzitie între constrângerile realismului socialist si deschiderea catre formule plastice mai personale si experimentale”, se arata într-un comunicat al Muzeului de Arta Piatra-Neamt.
Tematic, prin lucrarile selectate, proiectul expozitional documenteaza o pluralitate a ipostazelor feminine, de la scene ale vietii cotidiene si activitati ce tin de familie si maternitate, la momente de introspectie sau constructii simbolice, reflectând simultan realitatile sociale ale epocii si dimensiunea lirica a perceptiei feminine.
Expozitia subliniaza, totodata, dubla ipostaza a femeii în arta gravurii: nu doar ca obiect al reprezentarii, ci si ca subiect creator, implicat activ în constructia sensului vizual. Tehnic, lucrarile valorifica în mod diferentiat procedeele de gravura în adâncime si în relief – acvaforte, acvatinta sau xilogravura – explorând raporturile dintre forta si rafinament, prin linie, ton si textura, informeaza Agerpres.
Expozitia, care poate fi vizitata pâna pe 10 mai, nu contureaza doar contributia semnificativa la dezvoltarea gravurii românesti, prin calitatea tehnica si inovatia stilistica a graficii realizate de femei, ci si importanta lor în configurarea unei perspective feminine asupra societatii si experientei umane în România anilor ’50-’60.
NICUSOR DINCA
Comentarii