Discutia asupra vechilor fosile, cele care au intrat deja in mai toate cartile lumii, revine dupa ce lucrurile pareau transate definitiv. Vechile teorii sunt inlocuite de teorii noi, semn ca nimic nu este batut in cuie sau ca viziunea stiintifica nu este de fiecare data ceea ce lasa la un moment dat sa para. Acesta este si cazul celebrului Archaeopteryx, acel arhicunoscut mic dinozaur cu aspect de pasare. Mai mult, el avea fara indoiala pene negre! Cel putin asta ne spun autorii unui studiu publicat de curand, care emit pentru prima oara o teorie asupra culorilor acestui dinozaur care pana la urma nu e sigur ca era o pasare.
E drept ca teoriile mai vechi au considerat multa vreme ca Archaeopteryx este cea mai veche forma de pasare. Numai ca noii specialisti in evolutie au strans in ultimii ani suficiente date care conduc la ideea ca "pasarea" era in realitate un banal dinozaur terestru cu pene, cum existau multi altii in Jurasic, acum 145-200 milioane de ani. Daca era totusi ceva care inca nu se stia, acest lucru era culoarea penelor sale. Nici o teorie pe tema asta nu fusese emisa pana acum de paleontologi.
O echipa de cercetatori americani, condusa de Ryan Carney, a efectuat o serie de analize pe pana fosilizata a primului exemplar de Archaeopteryx descoperit in Germania, in 1891. Dupa mai multe incercari esuate, cercetatorii au reusit sa izoleze structurile celulelor care contin pigmentii, pastrati prin fosilizare timp de 150 de milioane de ani.
Este vorba despre melanozomi, cei care produc cel mai raspandit pigment in regnul animal: melanina, de culoare inchisa. Acest pigment se gaseste in penele tuturor pasarilor actuale, cu exceptia exemplarelor albinoase, arata studiul, aparut in revista Nature Communications. De aici pana la culoarea penajului micului dinozaur nu mai era decat un pas. Neavand o metoda precisa de analiza, cercetatorii n-au avut decat sa compare acesti melanozomi de la Archaeopteryx cu cei de la cele 87 de specii de pasari actuale, cu pene de patru tipuri: negre, gri, brune si cele caracteristice pinguinilor. Asa s-a ajuns la concluzia ca pana dinozaurului era de culoare neagra, marja de siguranta fiind de 95%, dupa cum declara Ryan Carney intr-un comunicat oficial.
Ajunsa in acest punct, echipa americana si-a imaginat si virtutile penajului de culoare neagra pentru micul dinozaur din Jurasic. Negrul, conform cercetatorului, i-ar fi fost folositor in reglarea temperaturii, prin protejarea pielii de razele solare, i-ar fi putut servi de camuflaj sau, dimpotriva, ca semnal. Culoarea neagra l-ar fi putut ajuta si sa zboare, este de parere Ryan Carney, desi unele teorii pun la indoiala faptul ca Archaeopteryx ar fi putut zbura, mai mult chiar, ca ar fi fost o pasare, cum spuneau vechile teorii oficializate in enciclopedii. "Nu spunem ca este dovada ca Archaeopteryx era un dinozaur zburator. Putem spune totusi ca acesti melanozomi dau o forta mai mare si o mai buna rezistenta penelor pasarilor actuale", arata cercetatorul in studiul mentionat. In fine, daca micul dinozaur terestru nu a zburat niciodata, nici nu a fost o pasare, ne ramane bucuria de a fi aflat ca penele lui Archaeopteryx erau de culoare neagra. Si totusi…
Fosila contrafacuta?
Si totusi nu trebuie trecut sub tacere nici faptul ca in privinta fosilelor de "dinozaur-pasare" au existat de-a lungul timpului si acuzatii de fals si contrafacere. Prima fosila de Archaeopteryx a fost descoperita langa Sölnhofen (Bavaria), cam in acelasi an in care a aparut celebra lucrare a lui Charles Darwin, Despre Originea Speciilor, urmand ca in anii urmatori alte zece asemenea fosile sa fie descoperite in acelasi sit. La cateva luni dupa publicarea Despre Originea speciilor, paleontologul german Hermann von Meyer a intrat in posesia fosilei unei singure pene de 6,5 centimetri lungime. S-a presupus ca fosila imprimata pe doua jumatati de roca a fost descoperita tot in aria Sölnhofen, in stratul perioadei jurasice, dar detalii exacte nu au fost oferite niciodata.
Meyer este cel care a numit fosila Archaeopteryx lithographica, adica aripa straveche din piatra litografica si cel care a trimis o jumatate de roca la Muzeul din Berlin si cealalta jumatate la Muzeul din München. Apoi, alte fosile de Archaeopteryx au mai fost descoperite, una dintre ele, cam la fel ca cea initiala, dar fara pene!
Ideea de contrafacere planeaza asupra acestor fosile din partea celor care le-au studiat cu atentia veridicitatea si care cred ca ele au fost descoperite "la comanda", doar pentru a sustine teoria "verigii lipsa" despre care vorbea Darwin in celebra si controversata sa lucrare. Dar, chiar daca fosila "pasarii" nu e o contrafacere, cu siguranta, spun unii paleontologi, Archaeopteryx nu este creatura care face tranzitia intre reptila si pasare cum credea Darwin si sustinatorii lui.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii