Despre aceasta practica straveche s-au scris nenumarate lucrari si se poate vorbi oricat, pentru ca yoga nu este "doar" o forma de meditatie, de terapie a trupului, a sufletului si a mintii, nu este insa nici o activitate oculta ori imorala, asa cum reiese din afirmatiile unor adversari ori necunoscatori ai acestui mod de viata (care, pe de alta parte, a fost discreditat pe alocuri, prin practici negative ascunse sub atotcuprinzatoarea protectie a numelui sau). Noi vom face o referire practica la cateva tehnici de lucru menite sa pastreze si sa imbunatateasca starea de sanatate, prin adresarea catre patru elemente de viata extrem de importante.
1. Controlul respiratiei
Foarte potrivita pentru pregatirea corpului si a mintii pentru o stare superioara a organismului in ansamblul sau, aceasta postura permite buna gestionare a respiratiei si deci a emotiilor. Pozitia de baza este asezat "turceste", cu capul si spatele drepte, maxilarele relaxate, barbia usor coborata. Ochii pot fi deschisi sau inchisi, la alegere. Palmele stau lipite ca in rugaciune, la nivelul pieptului, cu degetele mari atingand sternul. Se respira pe nas, incet si complet, si se expira la fel, pe nas sau pe gura. Se ramane perfect concentrat asupra acestei respiratii, numarand pana la maximum 4 secunde.
Intr-o prima faza, inspiratia si expiratia trebuie sa aiba aceeasi durata, dupa care se mareste progresiv cea a expiratiei, pana devine de doua ori mai lunga decat inspiratia. Frecventa optima este, pentru inceput, de cel putin 10 respiratii complete; treptat, numarul lor creste. Pentru mai mult confort, se poate aseza sub fese o perna moale. Aveti grija sa numarati secundele pe parcursul intregului exercitiu, pentru a pastra spiritul liber!
2. Eliminarea tensiunilor cefei
Exercitiul ajuta la mentinerea supletii gatului, umerilor si vertebrelor cervicale, fiind recomandat dupa o sedere prelungita asezat (la birou, in masina, in tren). Astfel se evacueaza tensiunile instalate de-a lungul gatului si iradiaza in zonele vecine: umeri, coloana, partea superioara a spatelui. Se incepe din aceeasi pozitie ca mai sus, cu bratele de-a lungul corpului si palmele sprijinite pe genunchi. Ochii pot fi inchisi sau deschisi. Inspirati incet si complet pe nas, aplecand usor capul inainte si "deruland" la fel spatele, vertebra cu vertebra. Expirati la fel, pe nas sau pe gura, lasand liberi omoplatii. Inspirati din nou, ridicand capul (privirea catre cer) si repliind vertebrele, una cate una.
Intr-un fel, se reia in sens invers prima parte a miscarilor, pana se ajunge in postura initiala. Frecventa optima este de cel putin 6 respiratii complete. Se repeta exercitiul de cate ori subiectul simte ca este placut si folositor. Pentru a se mentine spatele drept si a simti asa-zisa derulare a coloanei vertebrale, faceti exercitiul sprijinit de un perete.
3. Pentru supletea coloanei vertebrale
Postura "pisicii care se intinde" este excelenta pentru fortifierea spatelui si constientizarea capacitatii respiratorii, actionand de asemenea asupra articulatiilor pumnilor si genunchilor. Se sta initial "in patru labe", cu palmele si genunchii pe aceeasi linie cu umerii si soldurile, lasand spinarea sa se aseze in mod natural. Capul se afla in prelungirea coloanei, iar privirea catre sol. Picioarele stau incordate si abdomenul contractat pe toata durata exercitiului. Se inspira pe nas, incet si complet, deschizand cutia toracica spre inainte si ridicand capul. Daca e nevoie, indoiti usor bratele, pentru a ameliora fluiditatea miscarii. Spatele se curbeaza si privirea se ridica spre cer.
Acum, expirati incet pe gura (pentru a incetini suflul, scoateti sunetul "sss"), curband spinarea si coborand capul. Frecventa este de 6-10 respiratii complete, marind putin cate putin durata expiratiei, pana ajunge de doua ori mai lunga decat inspiratia, dar fara a forta. Aveti grija sa incepeti miscarea cu partea inferioara a coloanei si concentrati-va asupra mobilitatii bazinului, care trebuie sa basculeze in timpul exercitiului.
4. Decompresie prin intinderea spatelui
Pentru incheierea sedintei, postura clasica a copilului este ideala, care intinde si relaxeaza tot spatele si zona mijlocului, contribuind totodata la supletea articulatiilor genunchilor si coapselor. Pozitia de baza – ingenuncheat, cu fesele atingand talpile. Fruntea se asaza pe sol (sau pe un prosop impaturit), bratele de-a lungul corpului, palmele orientate catre cer. Incercati sa detensionati capul, gatul si umerii si imaginati-va ca tensiunile se elimina prin crestetul capului (pentru a intra in soare). Mentinand pozitia, inspirati pe nas, incet si complet. Faceti o scurta pauza de 1-3 secunde, apoi expirati incet pe nas. Frecventa optima este de 6 respiratii complete pentru relaxare, iar cine doreste poate repeta seria.
Pentru mai mult confort, schimbati pozitia bratelor: intinse spre inainte, cu palmele deschise. Daca e nevoie departati usor genunchii, pentru apropierea torsului de sol. Important este sa va simtiti in elementul vostru, binedispusi si destinsi.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii