Aflata in Golful Saint-Malo din Marea Manecii, in nord-vestul Frantei, Abatia Mont Saint-Michel este unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din lumea catolica. Ridicarea ei pe stanca inalta de 78 de metri, in zona in care se inregistreaza unul dintre cele mai puternice fenomene de flux si reflux din Europa, este strans legata de cultul Sfantului Arhanghel Mihail, larg raspandit mai intai in Orient si apoi in toata Europa medievala. Conducator al ostilor ceresti si calauza a sufletelor spre Judecata de Apoi, este adesea reprezentat cu o sabie si o balanta, fiind considerat si patron al cavalerilor si al tuturor meseriilor legate de aceste doua obiecte.
Abatia se inalta pe o peninsula legata de continent printr-o fasie ingusta de pamant care in timpul fluxului este acoperita de ape, transformand stanca in insula. Aici fusese un fort al galilor si apoi un altul al romanilor, viata desfasurandu-se la adapostul valurilor de peste 9 metri si al nisipurilor miscatoare care ocrotesc locul in timpul refluxului.
Legenda spune ca, in anul 708, Arhanghelului Mihail i s-a aratat in vis Sfantului Aubert, episcop de Avranches, si i-a cerut sa ridice o biserica pe mica insula, respectiv pe muntele Tomba. Cu toate ca Arhanghelul si-a reinnoit cererea in cateva randuri, episcopul nu i-a dat ascultare si atunci Sfantul Mihail i-a facut o gaura in cap cu degetul sau de foc, obligandu-l astfel sa inceapa lucrul. Dupa numai un an, in 709, biserica era terminata.
Traditia fixeaza sfintirea locului noului sanctuar la 16 octombrie 708 si episcopul Auber a organizat viata religioasa de pe muntele amintit aducand 12 calugari care au format aici prima comunitate religioasa. Tot el a fost instiintat de catre Arhanghel de existenta unei surse de apa potabila, dupa care a ridicat si o capela inchinata Sfantului Petru, in care a si fost inmormantat conform traditiei medievale. Muntele a luat numele Arhanghelului Mihail abia pe la sfarsitul secolului al X-lea si dupa instalarea benedictinilor la manastirea de aici a inceput si constructia satului care, in secolul al XIV-lea ajungea la poalele muntelui. Loc devenit de necucerit, abatia a jucat un rol important in timpul Razboiului de 100 de Ani. Exemplu de arhitectura nu doar religioasa ci si militara, constructia cu puternicele ei ziduri de aparare a rezistat tuturor atacurilor engleze si a facut din muntele care ii poarta numele un simbol al identitatii nationale.
In timpul Revolutiei de la 1789, abatia a fost transformata intr-un loc de detentie pentru preotii ostili noului regim, iar in timpul Imperiului devine inchisoare-permanenta, aceasta intrebuintare dandu-i-se si in timpul Restauratiei cand locul s-a numit "Casa de Forta si de Corectie".
Inchisoarea este desfiintata abia in luna octombrie 1863 de Napoleon al III-lea. La 6 august 1897, la cererea arhitectului Victor Petitgrand care dorea o incoronare simbolica pentru noua flesa de 32 de metri a manastirii, este instalata in varful ei Statuia Arhanghelului Mihail, opera a sculptorului Emmanuel Fremiet. In 1966, o comunitate de calugari s-a intors pe insula reluand o traditie de peste un mileniu si cateva secole. Treptat, in jurul manastirii a reaparut si satul medieval, numarand o populatie de circa 80 de persoane, dintre care 50 sunt calugari. Alte surse indica faptul ca satul nu gazduieste decat 41 de locuitori.
Statuia Sfantului Arhanghel a fost restaurata in 1987 si repusa in acelasi loc cu ajutorul unui elicopter. De fapt, lucrarile de restaurare ale asezamantului, devenit monument istoric din 1874, nu au fost niciodata intrerupte dar au continuat astfel incat sa permita accesul vizitatorilor care gasesc aici splendorile prin care Evul Mediu "sugera" credinciosilor existenta Ierusalimului Ceresc.
In 1874 fusese construit un dig neinundabil pentru usurarea accesului, dar acesta dauna sitului din cauza acumularii nisipului si a fost daramat intre 1983-1984, pentru protejarea insularitatii muntelui. Prima piatra a fost scoasa simbolic de presedintele de atunci al Frantei, François Mitterand. Intreaga insula ramane o bijuterie arhitectonica, incepand cu strazile pietruite si casele medievale si terminand cu turnurile subtiri si dantelate ale abatiei, o asezare medievala de basm cu ziduri datand din vremuri de mult uitate. Labirintul de stradute si scari creeaza un ansamblu unitar dominat de abatia vizitata anual de milioane de pelerini si inscrisa din 1979 pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
IRINA STOICA
Comentarii