Aflata în judetul Mehedinti, în comuna Izvoru Bârzei, la 20 de kilometri nord de municipiul Turnu Severin, Manastirea Topolnita, cu obste de calugari, are hramul „Taierea Capului Sfântului Ioan Botezatorul”, praznuit în ziua de 29 august.
Ansamblul monahal gazduieste pe lânga biserica din caramida si o bisericuta din lemn cu hramul „Sfintii Imparati Constantin si Elena”. Turnul-clopotnita are rol de poarta de intrare în incinta împrejmuita, în care se mai afla casa staretiei, chiliile, un arhondaric destinat gazduirii oaspetilor, anexe gospodaresti si biserica din lemn, închinata „Sfintilor Imparati Constantin si Elena”, construita initial în anul 1832, în satul Spineni, jud. Gorj.
Biserica de zid a fost construita pe locul unei biserici mai vechi, care, dupa traditie si unele documente, ar fi fost ridicata de calugarul Nicodim, ctitorul manastirilor Vodita si Tismana în jurul anului 1378. Alte izvoare documentare mentioneaza ca a fost construita în locul unei sihastrii din secolul al XV-lea. Constructia actualei biserici dateaza din timpul domniei lui Matei Basarab, descendent al familiei Craiovestilor.
Ctitorii ei sunt capitanul de dorobanti Lupu Buliga vel Capitan si sotia sa jupâneasa Stanca. Mormintele lor se afla în pronaosul bisericii, pe partea dreapta, iar inscriptiile de pe mormântul capitanului mentioneaza ca acesta s-a luptat cu cazacii si moldovenii la Teleajen si i-a învins categoric. In stânga se afla mormântul fiicei lor Stoichita, moarta în 1653.
Dupa secularizarea averilor manastiresti din 1864, manastirea a fost parasita si chiliile distruse. In anul 1912 Comisia Monumentelor Istorice face reparatii partiale, iar în 1930 este reînfiintata viata monahala. In 1937 sunt ridicate doua chilii de lemn, iar în 1948 este sculptat mobilierul din biserica de staretul Gratian Rodoe.
Biserica este construita în stil bizantin, în forma de cruce greaca din piatra si caramida, cu ziduri groase si o turla pe pronaos. Este compartimentata în Altar, naos si pronaos. Acestea din urma sunt despartite de un zid cu o deschidere de marimea unei usi, iar peretii sunt perforati de ferestre înguste. In exterior, sub streasina sunt mai multe siruri de caramizi asezate pe muchie.
Pictura a fost refacuta în 1673, pe cheltuiala fiului lui Lupu Buliga, în fresca bizantina, de pictorul grec Gheorghe Zuc si de românul Dima. Remarcabila este fresca „Judecata de Apoi”, zugravita pe fatada exterioara a peretelui vestic.
Intre zidurile manastirii au gasit loc de refugiu si de rezistenta capitanii de panduri din oastea lui Tudor Vladimirescu: Ghita Olteanul si Simion Mehedinteanul. Acest fapt este consemnat pe o placa memoriala aflata la intrare, pe zidul clopotnitei.
IRINA STOICA
Comentarii