Proiectul „Millenium” – Asgard

           Plimbarea în afara Pamântului este, stim bine, costisitoare si mare consumatoare de energie. Proiectul oraselor marine Aquarius, ademenind oamenii în localitati.

           Plimbarea în afara Pamântului este, stim bine, costisitoare si mare consumatoare de energie. Proiectul oraselor marine Aquarius, ademenind oamenii în localitati… lacustre, creeaza nu numai o noua economie si un nou habitat pentru om, ci si mari furnizori de energie. Iar „podul” Bifrost înarmeaza Terra cu „podul” care ne leaga continuu de spatiul cosmic.
           Le avem, le-am facut pe amândoua, hai sa construim avanpostul civilizatiei noastre în afara atmosferei. Vom folosi experienta dobândita la construirea Aquarius-urilor, hotaraste Marshall T. Savage si vom construi… sfere locuibile. De fapt noi traim într-un ocean de aer, spune el, si va trebui sa învatam sa ne imersam într-un ocean de vid. Asa ca, în loc de a repeta experienta statiilor Mir, Skylab si ISS (Statia Spatiala Internationala), construind recipiente presurizate, vom fabrica Asgard-ul ca o grupare de baloane simple. Vor fi facute din membrane de silicon transparente si, bineînteles, etanse, umplute cu aer respirabil. Asamblarea lor se va face în sistem cuboctaedric, fiecare sfera ocupând câte un vârf al corpului geometric, cea centrala fiind înconjurata de sase sfere într-o configuratie hexagonala – deci „arhitectura” de pe Aquarius-urile marine. Putem dezvolta sistemul si obtinem astfel cea mai stabila formatie cu putinta, formata din subgrupuri de câte 13 sfere, fiecare cu un diametru de 22 metri si adapostind în ele locuinte tot sferice, „apartamente” rotunde cu raza de 3,6 metri. Asgard se construieste, cum spuneam, modular, adaugându-se extensiv, învelisuri de sfere ale caror membrane sunt întarite cu cabluri din materiale speciale. Va fi înconjurat de un scut… de apa, gros de 5 metri, care sa-i protejeze pe locuitorii lui de radiatiile solare iar deasupra acestui ecran original va sta, pentru siguranta, o membrana de wolfram aurit care va închide sfera de sfere. Complexul va „cântari”, spune Savage, cam 6 milioane tone. În interior vor trai, munci, cerceta si, mai ales, se vor pregati pentru salturile cosmice urmatoare, circa 100000 de oameni. Nu vor trai înghesuiti ca astronautii si cosmonautii de astazi caci forma sferica ce-i înconjoara pune la dispozitie fiecaruia, 377 metri cubi spatiu domestic (în blocurile în care locuim acum avem sub 40 m3 la dispozitie!), si alti 580 metri cubi spatiu comunitar, adica gradini (!), parcuri, sali de concert si sport, scoli, teatre. Nu vom simula gravitatia – pentru ca Homo cosmicus ce se va naste pe Asgard trebuie sa renunte la parametrul g, atractia gravitationala careia îi suntem acum robi. Sistemul de reciclare va asigura aer curat, pozitia speciala a localitatii cosmice (geostationaba) îl pune pe Asgard în contact, teoretic, cu orice post de radio, televiziune si Internet-uri de pe Terra, în gradini hidroponice cresc mai ales alge (elementul vital pentru aventura cosmica, spune autorul „Proiectului Millenium”), dar si plante furnizoare de substante nutritive si vitamine (combinarea lor va da feluri de mâncare diverse), lumina vine, fireste de la Soare, prin sisteme de oglinzi iar energia de la o flotila de baloane reflectorizante atasate de orasul cosmic, care transforma razele luminoase în curent electric. Un fel de diatomee spatiala, stralucitoare, splendida, întepenita deasupra unui punct de pe Ecuatorul terestru – asa va fi orasul cosmic din viitor. Ce vor face oamenii acolo? Vor construi modular orasul, îl vor da în folosinta, vor fabrica, în conditii de imponderabilitate, microprocesoare de mare finete si medicamente de înalta puritate, dar si aerul, apa si hrana de care au nevoie, vor cerceta cerul de deasupra Pamântului dar mai ales vor deschide primele scoli pentru „cadetii” spatiului, vitorii astronauti ce se vor aventura pe Luna, spre Marte, spre centura de asteroizi post martiana – rezervorul de minerale exploatabil din partea a doua a celui de-al XXI-lea veac – în drum spre acest tel pe care se pare ca il avem: sa molipsim cosmosul cu boala numita viata.
           Asadar, cu materiale expediate prin „tunul” Bifrost, construit sub muntele Kilimajaro, folosind energia furnizata de orasele oceanice Aquarius dar si experienta câstigata din administrarea acestor insule hexagonale, orasenii de pe Asgard vor sta, în loc fix, la exact 39500 km de Terra, pe orbita cândva imaginata de genialul Arthur C.Clarke, cea din care poti cuprinde sub ochi, tangent, Pamântul-mama. Asgardienii sunt doar o etapa în planul cosmic. Urmeaza Luna.