Pasagerii de la bordul unei ambarcatiuni care se deplaseaza de-a lungul tarmului sudic al New York-ului privesc uimiti o balena cu cocoasa care face salturi în aer.
Aparitia acestor cetacee nu mai este un fenomen rar în prezent, însa protectia lor se confrunta cu numeroase provocari în aceste zone cu trafic maritim aglomerat.
Odinioara vânate pâna în pragul extinctiei, balenele cu cocoasa au revenit spectaculos, fenomen considerat un succes imens în domeniul protectiei naturii. În trecut, aparitia balenelor în largul New York-ului era un „eveniment extrem de neobisnuit”, a subliniat Carl LoBue, din cadrul ONG-ului de mediu The Nature Conservancy (Organizatia pentru Conservarea Naturii).
În prezent, un numar tot mai mare de balene tinere se dezvolta în largul metropolei, unde hrana se gaseste din abundenta.
Carl LoBue vede cetacee aproape de fiecare data când iese pe mare: în general balene cu cocoasa, dar si alte specii, cum ar fi balena franca din Atlanticul de Nord, în continuare în pericol critic de extinctie.
„Nu m-am gândit niciodata ca voi vedea balene ca acestea în largul New York-ului”, constata surprins biologul, originar din Long Island.
Balenele cu cocoasa erau, în trecut, doar niste vizitatori în trecere prin golful New York, o simpla etapa în traseul lor migrator catre regiunile din nord, unde gasesc hrana din belsug, dar si în Caraibe, unde se reproduc.
Habitat mai curat
Gratie convergentei mai multor factori, tarmurile New York-ului nu sunt doar o zona de tranzit maritim pentru balene, ci si un cartier general.
Revenirea populatiilor de balene are drept explicatie partiala actiunile autoritatilor, în special o lege emblematica privind protectia speciilor amenintate, dar si un habitat mai curat gratie unor norme mai stricte privind calitatea apei si a aerului.
Fenomenul se explica si prin masurile relativ recente care favorizeaza dezvoltarea menhadenului, un peste argintiu, crucial în alimentatia balenelor, delfinilor si a pasarilor marine.
Balenele cu cocoasa, dintre care unele ajung pâna la 18 metri lungime, pot mânca aproape 1,4 tone de peste pe zi.În afara acestor masuri de protectie, încalzirea climatica joaca de asemenea un rol în revenirea balenelor la New York.
Apele mai calde au adus bancuri de pesti, care atrag la rândul lor cetaceele, a explicat Chris St. Lawrence.
Acest biolog organizeaza excursii de observare a belenelor si lucreaza pentru Gotham Whale, o organizatie de cercetare în domeniul marin.
Când Gotham Whale a început sa monitorizeze balenele în largul New York-ului în 2012, organizatia a numarat doar cinci exemplare. In prezent, organizatia observa între 80 si 100 de balene în fiecare an, a explicat Chris St. Lawrence.
Unele dintre ele iubesc spectacolul: exemplarul NYC0318, spre exemplu, îi încânta adesea pe observatori cu iesirile sale din apa la viteza maxima pentru a înghiti pesti.
Coliziuni cu ambarcatiuni
Gotham Whale distinge exemplarele între ele gratie unui semn distinctiv: partea inferioara a înotatoarelor prezinta motive unice pe fiecare balena, asemenea amprentei digitale de la oameni. Însa multe dintre balene pot fi identificate si dupa cicatricile lor, multe cauzate de coliziuni cu ambarcatiuni.
În una dintre zonele portuare cele mai importante din Statele Unite, acest balet intens zilnic de petroliere, vase de croaziera, nave care transporta containere si ambarcatiuni de pescuit ameninta renasterea speciei.
Coliziunile, dar si prinderea în plasele de pescuit se numara printre principalele cauze de deces ale balenelor din diferite parti ale globului, informeaza AFP/Agerpres.
În acest scop, guvernatoarea statului New York a promulgat luna aceasta o lege care impune includerea unor cursuri pentru protejarea mamiferelor marine în procesul de obtinere a permisului de navigatie.
La rândul sau, Carl LoBue a elaborat materiale didactice sub forma unui curs online în scopul recunoasterii comportamentului balenelor si a evitarii unei coliziuni. Nici cel mai experimentat pescar „nu a crescut navigând ambarcatiuni în preajma balenelor pentru ca acestea nu existau la acea vreme.
Avem cu totii nevoie sa învatam competente noi, întrucât nimeni nu vrea sa se ciocneasca de o balena”, a mai precizat biologul.
NICUSOR DINCA
Comentarii