Aflata in centrul Capitalei, intr-o vecinatate ilustra, avand in apropiere Ateneul Roman, Biblioteca Centrala Universitara, Memorialul Renasterii, Sala Palatului si Muzeul National de Arta a Romaniei, Biserica Kretzulescu a fost ridicata intre 1720-1722 pe locul unei mai vechi biserici de lemn. Noul asezamant ctitorit de Iordache Golescu si sotia lui Safta, fiica lui Constantin Brancoveanu avea hramurile Adormirea Maicii Domnului si Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil. Ctitorul se intorsese in tara cu familia cu doi ani inainte de inceperea lucrarilor. Traise in exil la Istanbul si fusese martor la moartea martirica a Sfantului Voievod si a fiilor sai, ucisi in ziua Adormirii Maicii Domnului in 1714.
Revenit in tara este mare logofat in guvernul domnitorului Nicolae Mavrocordat si apoi mare vornic. Datorita veniturilor obtinute reuseste sa faca din ctitoria sa una dintre cele mai impresionante constructii din oras. Langa biserica, marele logofat a ridicat un han si in jurul asezamantului erau mai multe magazine si case care au fost demolate pentru a face loc Palatului regal. Turnul a fost distrus in urma unui cutremur mare in 1838 si biserica a fost refacuta in 1859, in stil neoclasic, cu o turla din lemn acoperita cu tabla. Reparatiile si restaurarile facute intre 1859-1860 au fost conduse de arhitectul austriac Lipizer. Acesta a facut modificari importante edificiului. A inchis pridvorul, a desfiintat turla de pe pronaos, a tencuit si a vopsit in alb exteriorul, si Gheorghe Tattarescu a pictat o noua fresca peste cea veche, bizantina.
In 1933-1936 insa biserica a revenit la forma ei initiala. Comisia Monumentelor Istorice a incredintat lucrarile de restaurare arhitectilor Stefan Bals si Emilian Miclescu. Cu acest prilej peretii exteriori au fost curatati de tencuiala, considerandu-se ca biserica va fi mai frumoasa in caramida aparenta. Pentru a sublinia frumusetea vechii fresce bizantine a fost indepartata lucrarea lui Tattarescu cu exceptia portretelor ctitorilor.
Spre sfarsitul celui de Al Doilea Razboi Mondial, Petre Teodorescu a reusit sa picteze turla Pantocratorului. Pridvorul a fost redeschis cu ocazia restaurarilor cand si turla de lemn a fost inlocuita cu una din piatra naturala.
Biserica a mai fost reparata intre 1942-1943, inlaturandu-se avariile cauzate de cutremurul din 1940 si din nou dupa cutremurul din 1977. In perioada comunista s-a propus demolarea ei in cateva randuri dar a fost salvata datorita eforturilor arhitectilor, un rol important avandu-l Henriette Delavrancea. Ultimele restaurari s-au facut intre 1996-2003.
Biserica este in forma de cruce cu o turla pe naos si o turla-clopotnita pe pronaos, ambele poligonale, cu ferestre prelungi. Pridvorul este sustinut de arcade sprijinite pe stalpi de piatra. In interior cafasul, cu balconul stramt, este sustinut de doua coloane subtiri din fonta iar pronaosul este despartit de naos prin trei arcade simple. Policandrul din naos a fost executat in bronz emailat in 1837, 1a Paris, in casa Barbedienne. In pridvor se afla mormantul lui Emanoil C. Kretzulescu (1806-1878).
IRINA STOICA
Comentarii