Capitala Serbiei, orasul Belgrad sau Beograd, cum ii spun locuitorii, insemând in traducere „Orasul alb” isi oglindeste in apele Dunarii, zidurile si turnurile sale inaltate pe malul drept al batrânului fluviu. Intreaga sa istorie zbuciumata este concentrata in Fortareata si Parcul Kalemegdan aflata pe un deal la confluenta dintre râul Sava si Dunare. Inima a orasului, este locul in care au fost descoperite primele asezari omenesti, locul in care s-au stabilit rând pe rând tracii, romanii si succesorii lor bizantinii, slavii, bulgarii, ungurii, sârbii si in cele din urma turcii. Pâna in secolul al XVIII-lea se construise aici o cetate ridicata in scop strategic, dar amenintarile noilor arme si tehnici militare au impus farâmarea vechilor ziduri si transformarea constructiei intr-o puternica si spatioasa citadela baroc.
In zilele noastre ruinele fortaretei de odinioara sunt inconjurate de parcul Kalemegdan, un adevarat muzeu in aer liber ocupând o suprafata de 50 de hectare. Exista mai multe intrari in parcul format din sase districte: Marele Kalemegdan, Micul Kalemegdan, Orasul de Sus, Orasul de Jos, Versantul Savei si Versantul Dunarii. Zidurile fortaretei fac parte integranta din istoria locurilor. Ele nu reprezinta doar trecutul zbuciumat, ci au devenit un spatiu de promenada si de relaxare, un loc de intâlnire pentru tinerii orasului.
Parcul este presarat de monumente, de turnuri si porti care au apartinut vechii fortarete. Unul dintre aceste monumente este Fontana Borba (Fântâna pescarului ghinionist) impodobita cu o statuie reprezentând un pescar care se lupta cu un sarpe, opera a sculptorului sârb Simon Roksadic. Ceva mai departe, in vecinatatea unui pavilion muzical, se afla Monumentul Recunostintei, fata de Franta, ridicat in 1930 ca simbol al prieteniei dintre Serbia si Franta si al Cooperarii din timpul Primului Razboi Mondial.
Simbolul orasului ramâne insa statuia Pobednik (Invingatorul) plasata in vârful unei coloane de 14 metri, statuie realizata de cunoscutul artist sârb Ioan Mestrovic, infatisând un barbat tinând o sabie intr-o mâna si un soim in cealalta. A fost conceput pentru centrul orasului, dar in 1928, a fost refuzat din cauza relativei sale nuditati si plasat aici, unde pare ca vegheaza asupra vechilor ziduri. In interiorul fortaretei se afla un mic locas „Biserica Ruzica” in care, in secolul al XVIII-lea a functionat o magazie de munitii. Acoperita de plante agatatoare prezinta in interior câteva detalii semnificative. Astfel candelabrele, sunt asamblate din pistoale, cartuse si sabii.
Intre fortificatii exista si un adevarat muzeu ridicat in aer liber. Te poti plimba printre tunurile, tancurile prezente aici, pregatite parca sa apere cetatea iar in unul dintre bastioanele cetatii este organizat muzeul militar propriu-zis unde, printre alte exponate poti vedea bucati din avionul de vânatoare invizibil F-117 stealth, doborât in timpul atacului NATO din 1999.
Dintre numeroasele poduri si porti din Kalemegdan trebuie amintite, pe lânga Poarta Karageorge si Poarta Istanbul, Poarta cu Ceas aflata sub Turnul cu Ceas, construit in secolul al XVII-lea. Foarte aproape se afla mormântul vizirului Silahdar Ali Pasa, mort intr-o batalie cu austriecii, in 1716. Turnul Usce domina marginile zidului spre vest iar prin Karanlik, „Poarta Intunecata”, se ajunge la Kula Nebojsa, un turn de forma octogonala.
In coltul de nord-vest se afla Poarta Despotului, construita intre 1404-1427 in timpul despotului Stefan. In stânga se inalta Turnul Despotului Stefan, o constructie de forma patrulatera gazduind un observator astronomic de amatori. Poarta Zindan „Poarta Inchisorii” este strajuita de turnul cu acelasi nume, construit in secolul al XV-lea, dar cel mai vechi turn este Jaksic, o constructie exterioara din secolul al XI-lea. In spatiul respectiv exista si un Muzeul de Istorie Naturala si o gradina zoologica, iar parcul, deosebit de curat, te imbie cu umbra si racoare, cu banci si alei asfaltate, cu flori inmiresmate din mijlocul carora apar busturi de piatra si o multime de repere simbolice.
IRINA STOICA
Comentarii