Aflata în satul Bistrita din comuna Costesti, judetul Vâlcea, Manastirea Arnota, cu obste de maici, are hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”.
Traditia spune ca dupa o lupta grea cu turcii, pe care n-a putut-o câstiga, domnitorul Matei Basarab s-a refugiat în Muntii Arnotei din tinuturile vâlcene, la marginea unui mic lac. El a promis cerului ca daca va scapa cu viata va ridica aici o manastire. Tinându-si fagaduinta a înaltat între anii 1635-1656 manastirea Arnota, pe locul unor mai vechi asezaminte nedatate. In jurul bisericii a construit cladiri pentru calugari si clopotnita de la intrarea în incinta.
Intre 1705-1706 Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu a renovat biserica si i-a adaugat pridvorul cu turla, a carui pictura nu a rezistat de-a lungul timpului. Tot aici a înlocuit si usile cu unele din lemn de castan, frumos sculptate si în locul vechii tâmple a Altarului a montat una noua din lemn sculptat si aurit. Catapeteasma devine astfel o capodopera de arta brâncoveneasca si în prezent se afla la Muzeul de Arta din Bucuresti.
Domnitorul Barbu Stirbei (1849-1856) intervine în restaurarea manastirii ajunsa în stare critica. El darâma cladirile vechi, ridicând altele în stil neogotic, dupa planurile arhitectului Ioan Schlatter. Lucrarile dureaza din 1853 pâna în 1856.
Sunt facute alte reparatii si restaurari în anii 1907 si 1935, iar în 1954-1958 se repara întregul asezamânt, se instaleaza apa curenta si se construieste o fântâna noua. In 1979 se termina consolidarea bisericii si se înlocuieste întregul acoperis cu unul din tabla de plumb.
Biserica este mica, înaltata din zid pe temelie din caramida presata, construita în plan trilobat. Naosul este despartit de pronaos printr-un zid cu o deschidere de marimea unei usi. Pridvorul este mare, deschis, sustinut de coloane de piatra. Are doua turle, una pe naos si alta pe pridvor. In exterior zidul prezinta un brâu median. Deasupra acestuia sunt ocnite adâncite, iar dedesubt firide superficiale rotunjite.
Pictura originala a fost executata de „Stroe din Târgoviste” în 1644 si definitivata de popa Dumitru în 1753. In pronaos, cu prilejul renovarilor din 1705-1706 a intervenit zugravul Ioanichie Sin Preda. Aici sunt pictati Matei Basarab cu sotia sa, Elena, Danciu – tatal voievodului, Preda vel spatar cu sotia Stanca si fiul lor, Papa, tatal lui Constantin Brâncoveanu, Datco Colea, Radu, Barbu si Vâlsan, toti importanti demnitari.
In pronaos se afla mormintele lui Matei Basarab si al tatalui sau, care desi înmormântati initial primul în Târgoviste si celalalt în Alba Iulia au fost adusi aici.
Pâna în anul 2000 Arnota a fost manastire de calugari, transformata apoi în una de maici.
IRINA STOICA
Comentarii