Maine, 14 octombrie, Biserica Ortodoxa o praznuieste pe Cuvioasa Parascheva, despre care am mai scris in acest colt de pagina. Vom aminti totusi, pe scurt, cititorilor nostri, ca Sfanta s-a nascut in Epivata, in sudul Dunarii, in anul 1025, intr-o familie de crestini evlaviosi. De la o varsta frageda s-a dedicat indemnurilor Evangheliei si de multe ori si-a daruit hainele celor saraci. La 18 ani refuza casatoria cu un tanar bogat din Constantinopol si tatal ei moare suparat.
Mama, Sofia, imparte averea robilor, iar ea, daruindu-si de asemenea partea sa de mostenire celor aflati in nevoie, intra in Manastirea Maicii Domnului din Heraclia Pontului. Duce o viata aspra, ascetica, vreme de mai multi ani si apoi merge la Constantinopol, la Ierusalim si in pustiul Iordanului. Vinerea tinea intotdeauna post negru, motiv pentru care era numita si Sfanta Vineri. La indemnul unui inger se intoarce in satul ei natal, unde, conform unor surse, ar mai fi trait inca 2 ani, iar dupa altele s-ar fi sfarsit din viata pe corabia care o aducea in Epivata. Trupul ei capata puterea de a face minuni, fiind inregistrate o multime de vindecari miraculoase ale celor ce il atingeau.
In anul 1641 domnitorul moldovean Vasile Lupu cumpara Sfintele Moaste, pe care le instaleaza in ctitoria sa, Biserica Sfintii Trei Ierarhi din Iasi. Actualmente, Cuvioasa, patroana a Moldovei, se afla in Catedrala Mitropolitana din Iasi. Datorita moastelor Cuvioasei, aceasta a devenit locul celui mai mare pelerinaj crestin din tara noastra. Hramurile Catedralei Mitropoliei Moldovei si Bucovinei sunt: Sfanta Parascheva, Intampinarea Domnului si Sfantul Mucenic Gheorghe. Monumentala biserica a fost ridicata in urma decretului dat de domnitorul Sandu Sturza, la 8 august 1826, dar piatra de temelie a fost pusa in timpul mitropolitului Veniamin Costachi, intre anii 1833-1839.
Constructia a fost ridicata pe locul altor doua biserici mai vechi: Biserica Alba si Biserica Stratenia. Lucrarile s-au desfasurat intre 1833 si 1842 dupa planurile arhitectilor austrieci Johann si Gustav Freiwald, in ultimii ani sub conducerea arhitectului rus Sungurov. Apar insa probleme serioase in legatura cu rezistenta boltii centrale si, dupa caderea boltii in 1847, lucrarile sunt intrerupte.
La 15 aprilie 1880 se pune cea de-a doua piatra de temelie de catre mitropolitul Iosif Naniescu, sprijinit fiind de autoritati, iar refacerea planurilor este incredintata arhitectului Alexandru Orascu, rectorul Universitatii Bucuresti. Acesta renunta la imensa cupola centrala, adauga in interior doua randuri de pilastri masivi, dar pastreaza cele patru turle laterale decrosate. Lucrarile sunt terminate in 1887, iar sfintirea se face in acelasi an, la 23 aprilie. Pictura interioara este opera lui Gheorghe Tattarescu, impresionand prin eleganta si sensibilitate.
Catedrala ieseana este o cladire impunatoare, de plan dreptunghiular, in stil renascentist, cu o intrare bogat ornamentata cu frontoane, arce si coloane, amintind biserica Trinita del Monte din Roma. Elementele decorative sunt dominate de baroc si, pe langa icoanele lui Gheorghe Tattarescu exista si una reprezentand Invierea Domnului, semnata de Irineu Protcena.
In 1889 au fost aduse de la biserica Trei Ierarhi moastele Cuvioasei Parascheva, care au fost asezate in partea dreapta a pronaosului. Tot aici a fost depusa si racla argintata cu ramasitele pamantesti ale mitroplitului Veniamin Costachi. Vitraliile au fost lucrate la München si, dupa al Doilea Razboi Mondial, au fost restaurate in vremea mitropolitului Justinian, Patriarh al tarii noastre din 1948. Catedrala a fost inclusa pe lista monumentelor istorice.
IRINA STOICA
Comentarii