Noile tehnologii aduse de cea de-a patra revolutie industriala pe care o traim, folosesc internetul si Inteligenta artificiala pe o scara tot mai mare. Numai ca giganticul bazin de date personale este aproape deloc securizat. Suntem la mâna hackerilor. Aproape toata lumea a înteles: tehnologiile inteligente, de la automobile fara sofer la orase inteligente si Internetul Lucrurilor (IL) se dezvolta navalnic, însa metodele de a fi aparati de pirateria cibernetica au ramas în urma, fiind practic ignorate. Asa se face ca toate datele utilizatorilor de dispozitive inteligente (telefoane, tablete, laptopuri) dar si cele oferite de IL, ale acelor tehnologii conectate la Internet, sunt la îndemâna hackerilor. Cu alte cuvinte, viata noastra privata, cu toate informatiile ei, este la îndemâna atacurilor cibernetice. Deocamdata, în privinta protejarii acestora nu s-au gasit solutii, chiar daca de discutat se discuta mult pe aceasta tema.
Utilizatorii planetari nu au deocamdata un scut, o pavaza informatica în stare sa stea în calea piratilor. Problema cu piratii este nu ca ne culeg toate datele personale de pe dispozitivele inteligente pe care le detinem, ci ca nimeni nu stie unde ajung aceste date, cum sunt ele traficate, cât rau personal poate face detinerea acestor date de terte persoane. Iar vulnerabilitatile sunt majore, cel putin asta recunosc si cei angajati în razboiul împotriva atacurilor cibernetice. Deocamdata nu exista decât constatari, nu si scuturi eficiente: Kaspersky Lab ne anunta ca suntem afectati de hackeri prin intermediul atacurilor de tip ransomware. Nu ne spune însa cum suntem aparati.
Facebook spioneaza?
Atacurile hackerilor sunt urâte, dupa cum constata toti cei care în realitate ar trebui sa se ocupe de anihilarea lor (marile companii producatoare de antivirusi). Dar ce ne facem cu hackerii oficiali, companiile care se ocupa de sustragerea informatiilor private ale utilizatorilor din întreaga lume?
Noi am mai vorbit despre hackerii legali, cei care sustrag „cu voie” informatiile pentru a le trimete serviciilor abilitate. Dintr-o stire Agerpres aflam si o confirmare oficiala: „Facebook a acceptat sa blocheze temporar folosirea informatiilor private ale utilizatorilor de WhatsApp pe teritoriul Marii Britanii ca urmare a presiunii exercitate de autoritatea nationala de protejare a datelor cu caracter personal, scrie marti portalul digitaltrends.com”. Voila!
Biroul Comisarului pentru Informatii (ICO) din Marea Britanie cere Facebook si WhatsApp sa ia masuri pentru a explica mai bine natura acestui proces înainte de a-l repune în aplicare. „Am avut îndoieli ca utilizatorilor nu le-au fost respectate drepturile în mod corespunzator si este corect sa spunem ca întrebarile pe care echipa mea le-a ridicat nu au schimbat aceasta perspectiva”, a spus Elizabeth Denham, sefa ICO. „Nu cred ca utilizatorilor le-au fost furnizate informatii suficiente despre ce intentioneaza sa faca Facebook cu datele lor si nu cred ca WhatsApp a primit acceptul valid al utilizatorilor pentru transmiterea acestor date”, a mai spus Denham.
Nu se stie cât timp va functiona aceasta suspendare a folosirii datelor utilizatorilor de WhatsApp de catre Facebook, „însa Elizabeth Denham sustine ca va continua sa mentina în dezbaterea publica aceasta chestiune cu ajutorul altor agentii, inclusiv al Comisarului pentru protectia datelor din Irlanda, tara unde se afla sediul Facebook din Europa”. Ideea e ca aceste bune initiative sa nu ramâna vorbe goale. Iar utilizatorul mai trebuie sa afle, la fel de important, unde ajung datele traficate si în ce fel ne influenteaza viata?
Nici Yahoo nu se simte prea bine
La sfârsitul lunii ianuarie 2014, cunoscuta companie Yahoo aducea o veste proasta utilizatorilor proprii de conturi de Internet: un numar de parole ale utilizatorilor de conturi au fost expuse atacurilor hackerilor care au utilizat virusi informatici pentru a avea acces la conturile personale. Culmea, recunostea ca nu stie cine sunt faptuitorii. Partea proasta e ca nici marile firme care se ocupa (sau ar trebui sa se ocupe) de securitatea cibernetica nu stiau!
Asa ca singurul sfat de aparatori ai sigurantei cibernetice era „schimbati-va parola la contul dumneavoastra de Yahoo”. Iata o solutie în razboiul anti pirateriei cibernetice! Yahoo îsi cerea scuze pentru neplacere si spunea ca a luat „masuri suplimentare” pentru a bloca atacurile hackerilor. Si cu toate acestea, Yahoo nu a comunicat numarul de utilizatori afectati. O stire recente lansata pe situl Android Authority vorbea despre faptul ca în realitate au fost furate datele (prin spargerea parolelor) personale a peste 500 milioane de conturi Yahoo!
De ce pastreaza Yahoo tacerea de peste doi ani? Nimeni nu stie, iar în lipsa informatiilor, se nasc suspiciunile. Si cum în campania electorala de alegeri recent încheiata în SUA s-a pomenit ca hackerii rusi sunt vinovati de piratarea unor conturi de internet în ideea „influentarii alegerilor” (?!?), Yahoo transmitea un comunicat în care recunostea ca „o investigatie interna a dat asigurari ca hackerul sponsorizat de un stat nu mai este activ în reteaua Yahoo”. E toata lumea multumita?
Google fura date de pe strazi
În 2012, compania Google, cea cu motorul de cautare despre care a auzit orice internaut, a dat la iveala ceea ce stia foarte putina lume: si anume ca ea se ocupa de serviciul Street View, si el celebru în cadrul aplicatiei Google Maps. Si nu doar ca realizeaza în toata lumea, cu ajutorul unor masini echipate cu camere foto panoramice, fotografii ale fiecarei strazi existente în lume.
S-a aflat astfel, ca Google pe lânga fotografii, fura si datele milioanelor de locatari de pe strazile pe care le scana. E vorba despre informatii furate de Google privind numele utilizatorilor, parole, numere de telefon, continut mailuri, detalii bancare, informatii medicale etc. Datele erau colectate prin reteaua individuala wifi cu ajutorul unor aparate sofisticate montate pe masinile Google. Informatia a aparut în publicatia Daily Mail care dezvaluia ca Google înca fura datele din Marea Britanie, desi se angajase sa le stearga complet.
Firma admite „ca mai are un volum nedefinit de date” pe care nu le-a sters, motiv pentru care avea de dat niste raspunsuri Comisarului britanic pentru Informatii, în vreme ce un numar de companii care militeaza pentru securizarea datelor personale cerea un observator independent cu puteri sporite.
Scandalul a fost în Marea Britanie, dar nimeni nu stie cum a raspuns Google pentru informatiile furate peste tot în lume! Au fost ele sterse? Au existat acorduri clare în aceasta directie? Au fost respectate/ încalcate? În loc de concluzie, câteva întrebari, cine sunt hackerii de care sa ne ferim? Cine ne apara de hackerii „rai” si cine de cei „buni”?
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii