Biserica Gurasada

          Judetul Hunedoara se mândreste cu constructiile sale defensive ridicate înca din secolul al XIII-lea si chiar mai înainte, cea mai faimoasa dintre ele fiind Cetatea Devei. Pe lânga acestea exista trei biserici vestite în satele Deusus, Streisângeorgiu si Gurasada care, pe lânga importanta lor în mentinerea credintei oamenilor, sunt reprezentative pentru perioada de început a arhitecturii românesti de sat.

          Judetul Hunedoara se mândreste cu constructiile sale defensive ridicate înca din secolul al XIII-lea si chiar mai înainte, cea mai faimoasa dintre ele fiind Cetatea Devei. Pe lânga acestea exista trei biserici vestite în satele Deusus, Streisângeorgiu si Gurasada care, pe lânga importanta lor în mentinerea credintei oamenilor, sunt reprezentative pentru perioada de început a arhitecturii românesti de sat.
          Satul Gurasada (sau Gura-Sada) este mentionat documentar înca din anul 1292. Din nefericire nu exista si date referitoare la înaltarea bisericii Sfântul Mihail, una dintre cele mai vechi marturii ale credintei noastre ortodoxe. Cercetarea structurii si caracteristicilor sale arhitectonice ne permit însa datarea începutului constructiei în secolul al XIII-lea.
          Biserica a fost înaltata în mai multe etape. Ca si aceea din Deusus apartine tipului structural central dar de cu totul alt gen. Caracterul edificiului este determinat de încaperea centrala formata din patru abside. Doua dintre ele sunt usor alungite iar doua semicirculare, toate fiind dispuse în forma de cruce în jurul unui patrat deasupra caruia se ridica o turla. Un exonartex supralargit, un fel de pridvor, se prelungea înspre apus învaluind si absida apuseana a naosului. Cele mai vechi elemente ale bisericii sunt constituite tocmai din acest naos si din partea rasariteana a altarului. De-a lungul timpului, partea din fata a bisericii a fost grav deteriorata si a fost supusa unei restaurari care i-a alterat forma initiala. Cu acest prilej s-a refacut exonartextul si s-a adaugat în fata un turn clopotnita. Renovarile s-au facut dupa modelul unei biserici mai noi de tip romano-gotic.
          Pictura interioara, naiva, a fost executata în 1765 de Ioan din Deva si Nicolae din Pitesti. Remarcabila este „Judecata de Apoi” în care 30 de pacate omenesti sunt redate cu un umor deosebit. Exteriorul este sobru, singurul ornament fiind ferestrele prelungi iar acoperisul este din sindrila. Turnurile amintesc de flesele bisericilor de lemn iar verdeata din jur îmbie credinciosii la popas si rugaciune facându-i sa se simta într-un coltisor de paradis.