Egiptul antic detine o suprematie neoficiala fabuloasa, in ceea ce priveste dezvaluirea unor aspecte uluitoare referitoare la una dintre cele mai valoroase civilizatii din istoria omenirii. Si nu doar piramidele de pe malul Nilului, nu doar destinul lui Tutankhamon, nu doar impletirea magica dintre mituri si realitate pot fi plasate in „epicentrul” unei istorii magice.
Femeia care striga
Procedura de cercetare numita scanografie le-a permis oamenilor de stiinta, de pilda, sa patrunda misterul mumiilor care dau impresia ca urla, inclusiv in cazul unei printese moarte in cumplita suferinta – asa-numita „Mummy of the screaming woman”. Tehnicile noi de investigatie au ajutat enorm la elucidarea misterului.
In urma analizarii prin scanografie a corpului torsionat, cu capul dat pe spate si cu gura larg deschisa sugerând un strigat de durere, arheologii au ajuns la concluzia ca este vorba despre o printesa pe nume Meret Amun, moarta in urma cu circa 3.000 de ani. S-a constatat ca aceasta suferise de ateroscleroza, maladie caracterizata prin depunerea de cheaguri pe interiorul arterelor, care pot provoca leziuni ale acestora, obturarea sau ruperea lor. Boala a actionat fatal dupa o criza cardiaca, ceea ce explica si postura in care a fost, practic, impietrita pe vecie, foarte probabil cadavrul sau fiind gasit dupa mai multe ore, rascolit de o suferinta majora inaintea sfârsitului definitiv.
Un al doilea „exemplar” notoriu, in acelasi sens, este cel al unui barbat. Descoperita la Luxor in 1881, in situl Deir El-Bahari, rezervat de catre preoti ramasitelor regale – unde le puteau proteja mai bine impotriva jefuitorilor de morminte – mumia a ramas inca aproape 180 de ani o enigma provocatoare, nestiindu-se care era identitatea defunctului. Analizele acuale au indicat ca „mumia barbatului care striga” era a printului Pentawere, fiu al lui Ramses III.
In cazul sau, o drama impresionanta a dus la sfârsitul implacabil. El a incercat sa isi ucida tatal, pentru a-i lua locul, insa, complotul fiind descoperit, tânarul a fost fortat sa se sinucida prin spânzurare. De aceea, trupul nu a fost mumificat prin procedeul traditional, ci a fost inmormântat infasurat in blana de oaie, material considerat impur in Egiptul antic.
In cautarea Cleopatrei
Destinul tulburator al legendarei regine egiptene, ramâne in continuare nelamurit, insa anumite indicii obtinute de arheologi ofera speranta ca cercetarile s-ar putea afla pe calea cea buna. Sapaturi efectuate in regiunea Alexandriei, la Taposiris Magna, au scos la iveala doua mumii datând din vremea Cleopatrei (69-30 i.Hr.), lasând totodata sa se intrevada posibilitatea ca acolo sa se afle si mormântul marii regine.
Camera funerara in care s-au gasit cele doua mumii nu mai fusese deschisa de peste 2.000 de ani, dar infiltratiile de apa au deteriorat vestigiile „invesmântate” in foite de aur, semn al unui inalt statut social. Studierea prin radiografie a dus la concluzia ca era vorba despre un barbat si o femeie – foarte posibil, preoti din epoca respectiva (secolul I i.Hr.).
Descoperirea din situl Taposiris Magna pune in lumina existenta unei mari necropole in zona. Kathleen Martinez, care conduce lucrarile arheologice, este convinsa ca aici se afla si mormântul ultimei regine a Egiptului antic.
De altfel, cercetatorii au scos la lumina statuia fara cap a unui faraon identificat ca fiind Ptolemeu IV, bunicul Cleopatrei. De asemenea, intr-un templu dedicat zeitei Isis au fost gasite si 200 de monede pe care se afla imprimate portretul si numele marii regine.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii