Cleopatra, impresionanta si dominatoarea regina a Egiptului Antic, a devenit, gratie vietii sale aventuroase, o eterna sursa de inspiratie pentru poeti, dramaturgi si pictori.
Desi marturiile antice o descriu ca pe o femeie nu tocmai aratoasa, in epoca moderna Cleopatra a devenit prototipul „vampei” seducatoare, capabila sa-i faca pe barbati sa-si piarda capul, la propriu si la figurat. Hollywood a preluat acest sablon si nu-i de mirare ca actritele care i-au dat viata faimoasei regine au fost numai una si una…
Theda Bara: Cleopatra (1917)
Sa exprimi o intreaga paleta de sentimente, de la gelozie si devotiune la dragoste si ura, fara sa scoti un cuvant reprezinta o performanta pe care numai o actrita de talia Thedei Bara ar fi putut-o atinge, in epoca filmului mut.
De o frumusete ireala, Bara – a fermecat pe spectatori si a devenit prototipul „vampei hollywoodiene”, o seducatoare fara scrupule, care foloseste cei mai puternici barbati ai epocii spre a-si satisface setea de glorie si putere. Pentru a intra cat mai bine in pielea reginei egiptene, talentata actrita a studiat luni de zile istoria antica, in compania unui curator al sectiei de egiptologie a Muzeului Metropolitan din New York.
Claudette Colbert: Cleopatra (1934)
Una dintre cele mai bine platite vedete hollywoodiene din anii interbelici, Claudette Colbert a acceptat in 1934 sa joace rolul reginei egiptene in grandioasa ecranizare a lui Cecil B. DeMille dupa ce tot sub bagheta acestuia fusese, cu doi ani in urma, Popeea, sotia lui Nero, in „Semnul crucii”. Costurile superproductiei au fost colosale pentru acele timpuri: peste un milion de dolari, implicand folosirea a 5.000 de figuranti, iar filmarile au durat 14 luni.
Colbert a jucat ireprosabil, lasand impresia unei Cleopatre hotarate, „a carei sinucidere reprezinta un triumf al inteligentei asupra conformismului roman”, dupa cum au spus criticii. Nu lipsit de interes este faptul ca, desi scenariul prevedea si unele scene semi-nud, actrita a refuzat sa filmeze astfel, marturisind ca vrea sa-si afirme calitatile scenice, nu sex-appeal-ul.
Elizabeth Taylor: Cleopatra (1963)
Fara indoiala, „frumoasa cu ochi violeti” ramane cea mai faimoasa Cleopatra din istoria cinematografiei. Filmul „Cleopatra” (1963) a costat 44 de milioane de dolari (300 de milioane in echivalentul de azi), a avut doi regizori, doua distributii separate si a necesitat doi ani si jumatate de filmari in Marea Britanie, Italia, Egipt si Spania.
Succesul superproductiei s-a datorat insa nu doar prestatiei excelente a actorilor principali (Liz Taylor si Richard Burton), ci mai ales barfelor colportate de presa privind relatia tumultoasa infiripata intre ei pe platourile de filmare – ambii fiind casatoriti cu alte persoane, la acel moment. Liz si Richard se sarutau pe platourile de filmare mai mult decat cerea scenariul, dar in culise se ciondaneau zdravan, pe fondul consumului de alcool, astfel incat in doua randuri filmarile au trebuit sa fie oprite deoarece Cleopatra avea… ochii mai invinetiti decat prevedea machiajul!
Monica Bellucci: Asterix si Obelix: Misiunea Cleopatra (2002)
Considerat, la momentul realizarii sale, „cel mai costisitor film european turnat vreodata”, „Asterix si Obelix: Misiunea Cleopatra” s-a bucurat de o distributie pe masura, in care a stralucit Monica Bellucci. Nu atat ca prestatie actoriceasca – din acest punct de vedere aparitia ei a fost modesta – cat ca aspect fizic.
Designerii Philippe Guillotel si Tanino Liberatore au creat special pentru ea noua rochii, dintre care cea mai spectaculoasa a fost una neagra, impodobita cu 5.000 de perle. Rochia, valorand circa 180.000 de dolari, i-a atras atentia si unui chelner de la Hotelul Martinez, in al carui hol era expusa, astfel incat acesta a sterpelit-o, efectiv, marturisind apoi politiei ca a vrut sa o ofere unei fete pe care abia o cunoscuse ca sa o impresioneze!
GABRIEL TUDOR
Comentarii